Alesii minoritatilor in Parlament au rezultate mediocre

Centrul de Resurse pentru Diversitate Culturala (CRDE), in parteneriat cu Asociatia Pro Democratia (APD) a realizat un raport al activitatii parlamentarilor minoritatilor nationale de la inceputul mandatului lor si pina la 1 februarie 2007, pentru a vedea gradul de implicare a acestora in rezolvarea problemelor comunitatilor pe care le reprezinta.

Raportul vine sa umple un vid existent atat in domeniul demersurilor de monitorizare a activitatii parlamentarilor romani cat si in cel al analizei comunitatilor minoritatilor etnice prezente in spatiul public romanesc.

Astfel, cei 18 deputati din grupul minoritatilor au fost intervievati, le-au fost analizate interventiile si proiectele de lege sau implicarea in sustinerea unor acte normative. Totusi, nu au fost monitorizate activitatile acestora depuse in comisiile de specialitate din care fac parte deoarece nu a fost posibil.

Pe de alta parte, realizatorii raportului au stat de vorba cu membrii comunitatilor de minoritati pentru a vedea cit de bine cunosc activitatea parlamentarilor care ii reprezinta si daca sunt de acord cu actiunile lor.

Potrivit studiului, dat publicitatii luni 24 septembrie, au fost identificate o serie de probleme privind modul in care deputatii apartinind minoritatilor nationale inteleg sa reprezinte comunitatile minoritatilor in Parlament, in lipsa unor mecanisme institutionale mai adecvate care sa impuna o responsabilitate mai mare a acestora fata de cetateni.

„Raportul se vrea a fi inca un semnal de alarma privind ineficienta sistemului de reprezentare a minoritatilor nationale in Parlament si nevoia discutarii unor modalitati de reformare a acestuia”, se arata in documentul citat.

Absenta unor mecanisme institutionale eficiente care sa contribuie la responsabilizarea reprezentantilor minoritatilor nationale, lipsa de legitimitate a acestora in fata membrilor comunitatilor pe care le reprezinta si chiar slaba reprezentativitate a acestora pentru comunitatile etnice din Romania sunt principalele provocari identificate ca urmare a monitorizarii incluse in acest raport.

Pe de alta parte, documentul a evidentiat ca activitatea acestor parlamentari nu a fost una deosebita si ca unii dintre ei nu au legitimitate, ei necunoscind limba minoritatii pe care o reprezinta sau nefiind profund implicati in rezolvarea problemelor comunitatii.

De asemenea, parlamentarii nu au coeziune, nu s-au putut mobiliza pentru rezolvarea unor probleme comune si nu s-au implicat in sustinerea unor proiecte care aveau legatura directa cu interesele comunitatilor lor.

O alta concluzie a raportului a fost aceea ca, fata de alte state din UE, Romania ofera un exemplu de respectare a democratiei si diversitatii din tara, in sensul ca se realizeaza o discriminare pozitiva, minoritatile nationale avind nevoie de mult mai putine voturi pentru a fi reprezentate in Parlament.

Romania este unul dintre cele 17 state din lume a caror legislatie prevede rezervarea locurilor in parlamentele nationale pentru reprezentantii minoritatilor nationale si unul dintre cele 33 de state in care minoritatile castiga locuri in parlamentele nationale candidand in alegeri.

In Romania exista 20 de minoritati nationale oficial recunoscute, iar dintre acestea 19 sunt reprezentate de 18 parlamentari (cehii si slovacii avind o singura asociatie), in timp ce minoritatea maghiara are un numar mai mare de parlamentari.