Analiza a sectorului energetic: Infrastructura energetica este depasita moral si uzata tehnic, avand nevoie urgenta de investitii

Sectorul energetic romanesc se confrunta cu o serie de probleme, una dintre aceastea fiind faptul ca infrastructura energetica este, in segmente decisive, depasita moral si uzata tehnic, avand nevoie urgenta de investitii, se arata intr-un document elaborat de Ministerul Energiei, care reprezinta o analiza a stadiului actual. O alta problema este ca productia de energie electrica depaseste consumul intern, capacitatea de export ramanand limitata. Documentul este o actualizare a unui material publicat de fostul Departament pentru Energie in anul 2014 si reprezinta o etapa in procesul de elaborare a strategiei energetice.

Potrivit analizei, sectorul energetic inregistreaza si anumite aspecte pozitive, mai ales in sensul reducerii dependentei de importuri. Dependenta de importuri de gaze naturale a scazut in 2015 la sub 5%, dupa ce cu cinci ani mai devreme era de 24%. Pretul angro al energiei electrice si al gazelor naturale este cel mai mic din UE, potrivit datelor Eurostat pe 2015, iar combustibilii s-au ieftinit apreciabil la pompa, pe fondul prabusirii cotatiilor internationale ale barilului de titei, se mai arata in document.

Potrivit acestuia, structura consumului de energie primara e diversificata si echilibrata, ceea ce face din Romania o exceptie regionala si, pe plan european, tara cea mai putin dependenta de importuri de energie per capita.

Cu toate acestea, sunt probleme serioase. Reducerea importurilor de gaze naturale a fost, in primul rand, efectul scaderii cererii interne, mai ales al inchiderii de capacitati industriale, dar si al iernilor blande si al unor masuri de eficienta energetica. Rata scaderii consumului s-a mentinut, in ultimii ani, peste rata declinului productiei de titei si gaze. Consumul national de energie primara a cunoscut o scadere continua intre 2008 si 2014, de la 39.799 mii tone echivalent petrol (tep) la 31.538 mii tep, adica cu peste 20%. Productia de energie primara scazut, de asemenea, din 2008 pana in 2013, cunoscand o usoara redresare, de la 25.853 mii tep in 2013 la 26.313 in 2014. Cea mai mare pondere in productia de energie primara o au gazele, cu 33%, urmate de carbune (18%), titei (15%) si lemne de foc si deseuri agricole (14%).

Incepand a doua parte a anului 2014, prabusirea pretului petrolului a redus din ce in ce mai mult capacitatea producatorilor de hidrocarburi de a investi in inlocuirea rezervelor si mentinerea nivelului productiei.

Documentul mai arata ca unii producatori de energie electrica cu capital majoritar de stat, din sectoarele hidro si carbune, sunt fie in insolventa, fie la marginea ei; producerea energiei regenerabile este, dupa cativa ani de crestere exponentiala a investitiilor, intr-o criza a schemei de sustinere bazate pe certificate verzi, in vreme ce o centrala de generare noua, cu tehnologie avansata de producere a energiei electrice pe baza de gaze naturale, nu intra in ordinea de merit, ramanand astfel cu mult sub-utilizata.

Eficienta sistemelor de transport de electricitate si de gaze e afectata de scaderea volumului intern de energie transmisa dar, in acelasi timp, aceste sisteme nu ofera suficienta capacitate pe noile axe rezultate din evolutia capacitatilor de productie din ultimii ani. Se remarca, pe de alta parte, succesul recent al proiectului BRUA (coridorul conductei de transport Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria) al companiei Transgaz, pentru dezvoltarea caruia UE a alocat in luna ianuarie 2016 suma de 179,3 milioane euro, suma reprezentand 40% din valoarea eligibila estimata. Este o realizare remarcabila, intrucat proiectul BRUA este un pas semnificativ in sensul integrarii pietelor europene de gaze si al cresterii securitatii energetice a tarilor implicate, prin facilitarea accesului la noi surse de gaze naturale: Bazinul Caspic, gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia prin Bulgaria si potentiale gaze naturale din sectorul romanesc al Marii Negre, se mai precizeaza in raport.

Potrivit acestuia, concurenta reala inca lipseste atat la nivelul productiei, cat si al furnizarii (cu exceptia celei de combustibili). Consumatorul final are inca un rol pasiv si, atunci cand este vulnerabil, este asistat prin mecanisme ineficiente de protectie sociala si economica. In fine, capacitatea institutionala si administrativa in domeniul energiei este insuficienta, atat din punct de vedere structural cat si al resurselor umane.

Ministerul Energiei precizeaza ca elaborarea noii Strategii Energetice a Romaniei continua cu etapa de analiza calitativa, ce se va desfasura prin organizarea unor sesiuni de lucru specializate, in intervalul 9 martie -15 aprilie 2016.

• Vezi atasat documentul care cuprinde „Analiza stadiului actual”, respectiv „Angajamentele internationale ale Romaniei in sectorul energetic”. Poate fi urmarit si aici, pe site-ul Ministerului Energiei