Sari direct la conținut

Analiză AFP: Un deceniu de conflicte între Viktor Orban și dreapta europeană

HotNews.ro
Viktor Orban si Angela Merkel, Foto: Simone Kuhlmey-Pacific Press / Shutterstock Editorial / Profimedia
Viktor Orban si Angela Merkel, Foto: Simone Kuhlmey-Pacific Press / Shutterstock Editorial / Profimedia

Premierul ungar Viktor Orban s-a străduit ani de zile să-și mențină poziția în cadrul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European. Până miercuri, când „copilul teribil” maghiar al dreptei europene a preferat în cele din urmă să își închidă ușa singur.

-Luna de miere –

Fidesz, un partid fondat în 1988, este membru al PPE de aproape un sfert de secol: s-a alăturat marii familii majoritare a dreptei europene cu mult înainte de intrarea Ungariei în Uniunea Europeană (UE) în 2004.

După ce a devenit prim-ministru în 1998 (până în 2002), Orban a fost ales și vicepreședinte al PPE în 2002, funcție pentru care a fost reales de două ori (2006 și 2009) și în care „a arătat dovada unui angajament profund față de partid și unitatea familiei de centru-dreapta”, scrie PPE pe site-ul său.

– Primele sughițuri –

La întoarcerea la putere în 2010, Viktor Orban a avut o schimbare considerată autoritară de Bruxelles și a implementat numeroase reforme care pun în pericol statul de drept, potrivit Comisiei Europene.

Încă din 2011, președintele PPE, Joseph Daul, considera că acordarea dreptului de vot minorităților maghiare din străinătate, așa cum a prevăzut Orban, ar fi „inacceptabilă”.

Însă deputații din PPE au strâns rândurile în fața atacurilor opoziției. Socialiștii- precum Verzii- încep să-și arate tot mai mult „mulțumirea”.

– Punctul de cotitură –

Anul 2015 marchează un punct de cotitură, Viktor Orban punând sub semnul întrebării moștenirea construcțiilor europene, de exemplu, cerând întoarcerea dezbaterii privind abolirea pedepsei cu moartea sau refuzând să accepte refugiați.

Dezbaterea privind excluderea „copilului teribil” – așa cum o va numi Joseph Daul -, acum aplaudată de extrema dreaptă, nu a reușit, în special din cauza refuzului CDU-ului german de a se alătura unei astfel de abordări.

În 2018, Parlamentul European a denunțat amenințarea „sistemică” pentru valorile UE în Ungaria și a activat o procedură rară, articolul 7, care ar putea duce la sancțiuni fără precedent împotriva Budapestei. 115 europarlamentari PPE votează pentru rezoluție, 28 se abțin și 57 voturi împotrivă.

– Divorț –

Un an mai târziu, dreapta europeană îl sancționează cel puțin pe Viktor Orban suspendând sine die cu o majoritate covârșitoare (190 pentru, 3 împotriva) Fidesz, care este privat de dreptul său de vot. Anul trecut, 13 partide membre ale PPE au cerut excluderea acestuia.

În toamna anului 2020, veto-ul maghiar asupra planului european de redresare legat de coronavirus a sporit și mai mult tensiunea.

În acest context, europarlamentarul Fidesz, Tamas Deutsch, dă foc prafului de pușcă prin compararea atitudinii președintelui grupului parlamentar, germanul Manfred Weber, cu cea a Gestapo.

În acest proces, grupul parlamentar al PPE a adoptat miercuri o reformă a statutului care permite suspendarea sau chiar excluderea unor delegații întregi și nu doar a parlamentarilor individuali.

Viktor Orban ia act și anunță plecarea celor 12 europarlamentari ai săi, denunțând o „abordare ostilă”.

PPE trebuie să se întâlnească acum pentru a decide cu privire la excluderea Fidesz însuși, cerută de președintele său, polonezul Donald Tusk și de 13 partide membre, în jurul unui nucleu dur format din Țările de Jos și țările scandinave.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro