ANALIZA Ce solutii au candidatii la Primaria Capitalei pentru salvarea RADET – raman sau nu raman bucurestenii fara apa calda si caldura

RADET este pragul falimentului, din cauza datoriilor uriase catre ELECN, producatorul de energie termic (circa 3,2 miliarde lei), a pierderilor uriase pe retea si a managementului defectuos. Ce solutii au principalii candidati la primarie, Gabriela Firea, Nicusor Dan, Catalin Predoiu si Robert Turcescu? Candidatii vin cu solutii variate – de la debransarea de la ELCEN si crearea unei noi retele de centrale de cartier, pana la continuarea situatiei actuale si modernizarea retelei de distributie pe fonduri europene – insa majoritatea sunt superficiale si nu se specifica de unde se vor gasi banii implementarii lor.

Cu conturile blocate in proportie de 100% timp de mai multe luni in ultimul an, pentru plata datoriilor catre ELCEN pentru care exista titlu executoriu, RADET nu a putut face nici macar lucrarile urgente de reparatie. Asa se faca ca iarna trecuta au ramas fara caldura si apa calda timp de mai multe zile cartierele Militari, Rahova, Aviatiei.

In 2013, Guvernul a aprobat prin memorandum fuziunea RADET cu ELCEN, pentru stingerea datoriilor, insa acest lucru nu s-a concretizat. Regia are nevoie urgent de reforma pentru evitarea colapsului.

Ce propun candidatii la Primaria Capitalei pentru redresarea RADET?

Gabriela Firea (PSD)

„Trebuie ca pretul energiei termice la consumator sa fie mentinut la acelasi nivel, in conditiile imbunatatirii substantiale a calitatii furnizarii. Solutia pleaca de la regandirea eficienta a intregului sistem centralizat de alimentare cu energie termica in baza strategiei de gestionare integrata si eficienta a energiei”, spune Gabriela Firea in programul sau.

In principal, pentru redresarea RADET, Gabriela Firea propune incurajarea si sprijinirea de noi centrale de producere a energiei termice, in zonele in care acum nu sunt (Colentina, Doamna Ghica, Titan, Pantelimon,

Aviatiei), astfel incat sa nu mai transporti agentul termic dintr-o parte in alta a orasului. Asta se traduce in costuri mai mici de transport, ceea ce ar duce la scaderea cu pana a 50 lei a pretului la gigacalorie.

In plus, Firea vrea modernizarea retelei de distributie a RADEt cu fonduri europene si redimensionarea acestea, consumatorii industriali disparand din Bucuresti in ultimii 20 de ani.

„Aceasta masura costa in jur de 350 milioane euro dar aduce o economie anuala la bugetul Primariei de cel putin 40 milioane euro prin diminuarea pierderilor acoperite prin subventie”, explica Firea.

In plus, aceasta vrea un management profesionist, transparenta si eficienta economia la RADET.

Concluzii

Gabriela Firea propune continuarea situatiei actuale, in care se cumpara energie termica de la ELCEN, insa doreste sa sprijine infiintarea unor noi centrale termice de cartier, pentru reducerea costurilor de distributie. In prezent, in zona de Nord si de Est a orasului nu sunt CET-uri, iar agentul termic este transportat de la Grozavesti, CET Sud, etc, deci costurile de distributie sunt foarte mari. In paralel se doreste redimensionarea retelei de distributie pe fonduri europene. In linii mari acesta este si strategia de eficientizare a regiei si reformare a sistemului centralizat de incalzire prezentata de conducerea RADET in luna aprilie.

Gabriela Firea nu spune daca aceste centrale noi vor fi facute de municipalitate sau de investitori privati, cum se va plati datoria RADET catre ELCEN – 3,2 miliarde lei si cum se vor accesa fondurile europene pentru modernizarea retelei daca regia nu se transforma in societate comerciala.

In ceea ce priveste pretul gigacaloriei, Firea vrea mentinerea lui la acelasi nivel, iar dupa realizarea acestor investitii va scadea cu 50 de lei. Aceasta nu spune ce se intampla cu subventia pe care municipalitatea o da anual catre RADEt pentru a subventiona jumatate din pretul gigacaloriei, daca pentru mentinerea pretului la consumator va creste subventia si daca municipalitatea isi poate permite acest lucru. Reamintim ca in fiecare an municipalitatea plateste pentru subventia la RADET si la RATB circa 30% din bugetul primariei, iar acest lucru se rasfrange serios asupra investitiilor, adica in loc sa facem proiecte de care orasul are nevoie pentru a se dezvolta, banii sunt ingropati intr-o gaura neagra.

Nicusor Dan (USB)

„Solutia producerii si distributiei enegiei termice este inlocuirea integrala a retelei de productie a caldurii cu centrale mici, amplasate in actualele puncte termice, care sa deserveasca un numar de 10-20 blocuri de locuinte. Costul de productie al gigacaloriei va fi de 135 lei, iar pretul de productie + distributie de 170 lei. Astfel bugetul total pentru incalzire pentru bucuresteni si primarie va fi de 150 milioane euro in loc de 300 milioane euro. Costul de realizare al proiectului este de 1 miliard euro, din care 180 milioane euro bani europeni. Proiectul poate fi realizat in 6 ani”, spune Nicusor Dan in programul sau.

Pe termen lung, Primaria isi propune isi propune sa descentralizeze reteaua de energie termica astfel incat fiecare sector/cartier in parte sa aiba propriul sistem de termoficare. Acest proiect necesita adaptari din punct de vedere tehnic, intrucat nu exista o suprapunere perfecta intre ariile deservite de centrale si ariile acoperite de primarii; acum, o centrala deserveste o zona sau o retea situata in unu, doua, chiar trei sectoare, sau un sector este deservit de una sau doua centrale, mai spune Nicusor Dan.

„Nu mai cumparam de la ELCEN, producem noi in cogenerare, energie electrica si termica. Costurile in acest moment sunt 300 milioane de euro pe an. Asta este pretul caldurii pe care noi toti il platim la ELCEN din care primaria plateste 150 milioane de euro, iar populatia 150 milioane. Un sistem nou face ca acest cost sa fie redus la jumatate, deci 150 milioane euro. Automat nu mai este nevoie de subventie. Acesta este pe scurt proiectul”, spune acesta.

In plus, nu se spune ce se poate face pe termen scurt ca bucurestenii sa nu ramana fara caldura.

Concluzii

Nicusor Dan propune o solutie radicala, debransarea de la ELCEN, iar municipalitatea sa isi faca propria retea de centrale termice si sa faca de la 0 un nou sistem de distributie. Acesta spune ca proiectul se poate realiza in 6 ani, iar dupa implementare costul de productie al gigacaloriei va fi de 135 lei, iar pretul de productie + distributie de 170 lei. Astfel bugetul total pentru incalzire pentru bucuresteni si primarie va fi de 150 milioane euro in loc de 300 milioane euro. Costul de realizare al proiectului este de 1 miliard euro, din care 180 milioane euro bani europeni.

Nicusor Dan nu explica insa de unde va face Primaria rost de 800 milioane de euro, chiar si in varianta optimista in care se vor obtine fonduri europene de 180 milioane de euro. Este o suma extraordinar de mare. O solutie ar fi imprumutul, municipalitatea avand in prezent un grad de indatorare de circa 11% din 30% posibil. Primaria a vrut sa imprumute 800 milioane euro in timpul mandatului primarului Oprescu, insa nu a gasit pe cineva in acest sens si pana la urma a emis obligatiuni. In acest timp, primaria trebuie sa plateasca si datoria de 3, 2 miliarde lei, nu se stie cu ce bani, in conditiile in care bugetul primariei capitalei pe un an este de 4 miliarde lei.

In plus, nu se spune ce se va intampla in acesti 6 ani pana este gata noul sistem fiindca este limpede ca nu se mai poate continua asa, RADET avand conturile blocate de ELECEN pentru recuperarea datoriei de aproape un an, in proportie de 100%, nemafiind bani pentru reparatii, iar RADET spune ca este o chestiune de luni pana sistemul va colapsa.

O alta discutie este legata de plata subventie, circa 500 milioane lei in fiecare an, nu se spune daca in cei 6 ani se va continua asa, sau se va renunta la plata subventiei, ceea ce inseamna ca pretul gigacaloriei la populatie se va dubla.

In plus, nu se spune ce se poate face pe termen scurt ca bucurestenii sa nu ramana fara caldura.

Catalin Predoiu (PNL)

Ce propune Predoiu pentru rezolvarea situatiei dezastruase in care se afla RADET:

– Asigurarea pentru RADET a unui capital de lucru gestionat transparent care sa permita efectuarea reparatiilor urgente si achitarea la timp catre ELCEN a datoriilor pentru perioada de

furnizare de energie curenta;

– Elaborarea unei strategii energetice care sa identifice necesarul curent de energie termica si care sa permita dimensionarea in consecinta a capacitatilor de productie si stabilirea unui plan

de modernizare a acestora, pentru a avea eficienta economica;

– Atragerea de fonduri europene pentru finantarea modernizarii capacitatilor de productie ale ELCEN si pentru reabilitarea retelei RADET.

– Reabilitatea retelei RADET, utilizand pe cat posibil tehnologii de reparatie care sa nu pres-puna decopertarea conductelor (ex.: repararea conductelor prin camasuire interioara);

– Modernizarea capacitatilor de productie ale ELCEN, redimensionate, conform cererii actuale;

Concluzii

Catalin Predoiu propune rezolvarea problemei in mod etapizat. Prima data vrea ca municipalitatea sa dea bani pentru reparatiile urganete si sa achite la timp datoriile catre ELECEN pentru perioada de furnizare de energie curenta. In conditiile in care conturile RADET sunt blocate in proportie de 100% de catre ELCEN, acest lucru este mai greu de realizat, in plus toti banii dati de primariei catre RADET sunt luati de ELCEN in contul penalitatilor si a datoriei istorice, deci regia nu face decat sa rostogoleasca facturile, iar penalitatile sa creasca. Predoiu spera ca va obtine sprijinul Guvernului, insa pana acum executivul nu s-a aratat deloc dornic sa rezolve situatia, verdictul fiind ca ELECN nu poate trece la municipalitate si fuziona cu RADET, pentru stingerea datoriilor.

Apoi, Predoiu vrea o strategie care sa stabileasca exact situatia si planul de reabilitare. O astfel de strategie a fost facuta deja de RADET si urmeaza sa fie supusa aprobarii CGMB, iar alte studii asemjanatoare au mai fost facute. Ramane sa se aleaga unul si sa fie pus in practica.

Pe baza acestei strategii ar urma sa se acceseze fonduri europene pentru reabilitarea retelei. Regia trebuie insa transformata in societate comerciala si nu se stie ce se va intampla cu datoria de 3,2 miliarde.

O alta discutie este legata de plata subventie, circa 500 milioane lei in fiecare an, nu se spune daca se va continua asa, sau se va renunta la plata subventiei, ceea ce inseamna ca pretul gigacaloriei la populatie se va dubla. In plus nu sunt date despre evolutia pretului in scenariul prezentat de Catalin Predoiu.

Robert Turcescu (PMP)

Ce propune Turcescu pentru rezolvarea situatiei dezastruase in care se afla RADET:

– Revizuirea si aprobarea Strategiei Energetice a Bucurestiului si elaborarea Master Planului pentru sistemul de termoficare al Municipiului Bucuresti (SF+PT);

– Transformarea RADET in societate comerciala si realizarea programului prioritar de modernizare a infrastructurii destinata serviciului public de alimentare cu energie termica;

– Extinderea programului de contorizare a vanzarii de energie termica la consumatorii casnici;

– Continuarea procesului de modernizare a retelelor de transport a agentului termic cu finantare din programul POIM;

– O noua politica de acordare a subventiei catre abonatii casnici ai RADET, diferentiat in functie de venitul mediu pe cap de familie al beneficiarilor;

– Extinderea retelelor de gaze naturale in zonele deficitare ale Capitalei si stimularea conectarii la sistemul de alimentare cu gaze naturale a locuintelor individuale ce folosesc inca lemn (cca 10.000);

– Unificare cu ELCEN versus constructii de microcentrale termice de cartier;

– Continuarea programelor de reabilitare termica a cladirilor, cu extindere la locuintele individuale;

Concluzii

Si Robert Turcescu propune rezolvarea problemei etapizat. Intai se doreste realizarea unei noi strategii energetice care sa stabileasca situatia actuala si ce trebuie facut, apoi transformarea RADET in societate comerciala pentru a se putea accesa fonduri europene pentru modernizarea retelei de distributie.

Turcescu nu s-a decis daca vrea sa unifice RADET cu ELCEN (lucru dovedit imposibil pana acum) sau sa se construiasca microcentrale termice de cartier. Nu se spune cine va face aceste microhidrocentrale, cat costa si de unde vor veni banii. In plus, in discursul lui Turcescu nu se mentioneaza nimic despre datoria de 3,2 miliarde lei catre ELCEN, cum se va plati aceasta, iar planurile acestuia nu par a tine cont de banii care trebuie platiti.

In plus, nu se spune ce se poate face pe termen scurt ca bucurestenii sa nu ramana fara caldura.

Totusi, Turcescu a fost cel ami curajos candidat si a descis discutia privind acordarea subventiei la incalzire in functie de venit. Acum primesc subventie la caldura si persoanele care castiga 3000 de euro pe luna, spre exemplu, nu doar cei defavorizati.

Acesta mai aduce in discutie programul de reabilitare termica si extinderea retelei de gaze, lucruri ce nu intra in atributiile Primariei Capitalei.

Cateva cifre despre RADET

RADET, furnizorul de apa calda si caldura al bucurestenilor, are datorii de peste 3,2 miliarde lei catre ELCEN compania care produce agentul termic. ELCEN detine impotriva Radet Bucuresti un titlu executoriu in valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, ca urmare a emiterii de catre Tribunalul Bucuresti a ordonantei de plata solicitata de catre ELCEN.

In prezent RADET cumpara energia termica de la ELCEN (companie de stat), in proportie de 92, iar restul de la mici producatori. Pretul gigacaloriei este format din pretul de productie si pretul de transport/distributie.

Potrivit unor documente facute publice de municipalitate, circa 85% din reteaua de distributie si transport a RADET nu este modernizata, iar in 2013 s-au produs peste 4.000 de avarii. In sistemul de transport si distributie pierderile ajung pana la 30%.

RADET are 1000 km retea de transport, 3000 km retea de distributie si asigura 74% din necesarul de energie termica din Bucuresti. La RADET sunt racordate 8.600 de condominii, 566.000 apartamente si 1.230.000 persoane.

Conturile Regiei au fost blocate in proportie de 100% in ultimul an, iar regia nu a putut face interventii cheie pentru functionarea normala a sistemului. Din aceasta cauza bucurestenii din mai multe zone ale Capitalei au avut probleme cu apa si caldura in 2015-2016.

In 2013, Guvernul a aprobat prin memorandum fuziunea RADET cu ELCEN, pentru stingerea datoriilor, insa acest lucru nu s-a concretizat. Regia are nevoie urgent de reforma pentru evitarea colapsului.

Cateva explicatii pentru situatia dezastruoasa in care a ajuns RADET, cu datorii de 3 miliarde de lei la ELCEN, o companie de stat:

• Un Ordin al Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie ingenuncheaza RADET

In acest moment, RADET are datorii de circa 3,2 miliarde de lei catre ELCEN – furnizorul de energie termica, motiv pentru care in ultimii doi ani conturile Regiei au fost poprite in mod constant de ELCEN. Astfel, RADET nu a putut sa mai faca deloc investitii si toate reparatiile necesare, fiind alocati in mare parte doar bani de salarii si pentru remedierea avariilor.

ELCEN furnizeaza energie termica catre RADET in baza unui contract semnat in 2009 si aprobat printr-un ordin emis de presedintele de la acea vreme al Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE) Petru Lificiu (PDL). Contractul prevede ca RADET trebuie sa achite facturile catre ELCEN in termen de 15 zile. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, spunea ca aceasta prevedere este cea care a generat acumularea acestei datorii uriase deoarece RADET are nevoie de 30-40 de zile pentru a colecta banii de la populatie, deci nu poate plati in 15 zile. Pe 30 decembrie 2013, presedintele ANRE, Emil Calota, a emis un ordin prin care a aprobat un nou contract cadru pentru vanzarea energiei termice intre ELCEN si RADET, insa termenul de 15 zile pentru plata facturilor a fost pastrat.

„ANRE a emis reglementari evident in defavoarea distribuitorului de energie termica RADET Bucuresti, favorizand in schimb producatorul de energie termica Electrocentrale Bucuresti SA… Lovitura mortala pe care ANRE a dat-o in favoarea producatorului este Ordinul 50 din 2009, al Presedintelui ANRE privind Contractul Cadru de Vanzare-Cumparare a Energiei Termice, care stipula ca ordinea platilor facturilor se face – mai intai in contul penalitatilor, si – abia in al doilea rand, in contul consumului curent si respectiv a datoriei principale”, spunea Oprescu in iulie 2015.

Astfel, banii platiti de RADET catre ELCEN (ambele entitati economice cu actionar majoritar statul roman) s-au dus la plata penalitatilor, care tot cresteau, si nu la stingerea datoriei de baza.

In decembrie 2008, RADET avea la ELCEN o datorie de circa 1,4 miliarde lei, jumatate penalitati, jumatate facturi neplatite. In 2008, municipalitatea a cerut reesalonarea datoriei de baza – 743 milioane lei – pe 3 ani. Mai erau si penalitatile de aproape 700 milioane lei, insa acolo trebuia facuta o discutie cu Ministerul de Finante pentru anularea lor. Oprescu a platit primele doua rate din batoria de baza, insa cea de-a treia, 259 milioane lei, nu s-a mai platit. Edilul a motivat ca ELCEN l-a pacalit si banii au fost dati pentru plata penalitatilor, nu pentru stingerea datoriei. In orice caz, „RADET Bucuresti impreuna cu Municipiul Bucuresti au platit in ultimii 10 ani aprox. 9,7 miliarde de lei, pentru un cost al agentului termic consumat de aprox. 8 miliarde de Lei, restul fiind numai penalitati. Iata cum RADET si Municipalitatea, desi au platit cu 1,7 miliarde de lei mai mult decat au consumat, inca mai au datorii de 3,8 miliarde. Jaf pe fata din banii bucurestenilor”, a declarat Oprescu in vara acestui an.

Pentru recuperarea datoriei, in ultimii 2 ani, conturile RADET au fost poprite in mod constant de catre ELCEN in proportie de 50-100%, astfel ca regia nu a putut face investitii, ramanand bani foarte putini doar pentru reparatii.

Astfel, s-a ajuns in situatia ca in pragul iernii, RADET sa ramana cu zece mari avarii nerezolvate, ceea ce pune in pericol furnizarea caldurii in anumite cartiere.

• Populismul primarului Oprescu

Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET), care distribuie bucurestenilor apa calda si caldura, a ramas cu o gaura de circa 227 milioane lei (cifra actualizata in iunie 2015) din cauza faptului ca din 2011 pana in 2015 pretul energiei termice a crescut cu circa 23% (majorare aprobata de Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei pentru ELCEN – producatorul de energie termica), insa aceasta majorare nu a fost propusa de primarul Oprescu pentru aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti, deci nu a putut fi insusita si aplicata la populatie sau subventionata. In plus, o parte dintre consilierii generali s-au exprimat clar impotriva majorarii (grupul PSD).

Astfel ca RADET a cumparat energie scumpa de la ELCEN, dar a fost nevoita sa o vanda mult mai ieftin catre populatie, din cauza ca primarul Sorin Oprescu nu si-a asumat sa propuna aceasta majorare. RADET sustine ca a cerut majorarea pretului la gigacalorie anul trecut, inainte de alegerile prezidentiale, insa cererea nu a fost aprobata.

„In prezent RADET practica tarifele aprobate in 2011, in timp ce furnizorii de energie termica, apa, gaze naturale au majorat anual preturile. … In data de 21 martie 2014 RADET a depus la Primaria Capitalei o solicitare pentru majorarea preturilor. Solicitarea a fost respinsa in urma obtinerii unui aviz nefavorabil din partea Autoritatatii Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (n.r. autoritate in subordinea Consiliului General al municipiului Bucuresti)”, se arata in planul de administrare al RADET aprobat la inceputul anului 2015 de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

• Directorii RADET numiti politic

In ultimii ani, directorii RADET si consiliul de administratie al Regiei au fost schimbati imediat cum s-a schimbat majoritatea politica din Consiliul General al Municipiului Bucuresti si aliantele intre partide. Mai mult, desi legea prevede organizarea unui concurs, numirile se fac politic. De exemplu, la inceputul acestui an, CGMB a numit direct noile consilii de administratie ale RADET si RATB, dar alesii locali nu au facut numirile in urma unui concurs, asa cum prevede legea, ci politic. Asta in conditiile in care RADET si RATB sunt in pragul falimentului avand datorii de sute de milioane de lei.

Potrivit Ordonantei de urgenta nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, selectia membrilor Consiliilor de Administratie se face pe baza unui concurs.

Noul CA l-a ales in functia de director general al Regiei pe Gabriel Tanase, fost consilier general, desi Agentia Nationala de Integritate sustine ca acesta nu are voie sa ocupe nici o functie publica timp de trei ani, pana in 2017. HotNews.ro a scris aici despre acest subiect.

Dupa ce scandalul a escaladat in presa, acesta a fost schimbat din functie, pe 21 septembrie 2015 fiind inlocuit de Valentin Vitalariu.

Intarzieri la plata subventiei si a ajutorului de incalzire de la Guvern

Oficialii RADET au reclamat tot timpul ca Primaria Capitalei a dat cu intarziere subventia aprobata la inceputul fiecarui an si ca aceasta este mai mica decat s-a solicitat. Anual municipalitatea da catre RADET circa 500 milioane lei pentru subventionarea intre pretul real al gicacaloriei si pretul platit de populatie, circa 50%.

Guvernul nu a mai dat din 2007 pana in 2011, cand s-a sistat de tot, subventia catre RADET – circa 700 milioane lei.

• Fara investitii

Potrivit unor documente facute publice de municipalitate, circa 85% din reteaua de distributie si transport a RADET nu este modernizata, iar in 2013 s-au produs peste 4.000 de avarii. In sistemul de transport si distributie pierderile ajung pana la 30%.

Oficialii RADET au acuzat in vara lui 2015 Primaria Capitalei ca din 2012 nu a dat banii necesari pentru investitii.

„Lipsa fondurilor necesare pentru lucrarile de investitii din ultimii 4 ani a dus la sistarea acestora incepand cu finalul anului 2012. Modul in care s-a asigurat finantarea de la bugetul local pentru executia lucrarilor de investitii a fost evident necorespunzator si in neconcordanta cu solicitarile RADET Bucuresti. De exemplu, in 2011, RADET a cerut 256 milioane lei, s-au aprobat 55 milioane lei si s-au alocat 55 milioane lei. In 2013 s-au solicitat 216 milioane lei, s-au aprobat 15,3 milioane lei si s-au dat 11,9 milioane lei. In 2014 s-au cerut 198 milioane lei, s-au alocat 28 milioane lei si s-au platit 4,4 milioane lei”, sustin reprezentantii RADET.

Oprescu sustinea insa contrariul, ca s-au dat in ultimii 10 ani peste 300 de milioane de euro pentru investitii:

– Modernizare sistem transport, 113 milioane de lei (89 de km de retea termica primara)

– Modernizare sistem de distributie, 317 milioane de lei (24 de km retea termica secundara, 221 puncte termice compacte, inlocuire conducte in peste 100 de puncte termice)

– Automatizare puncte termice, 387 milioane de lei ( au fost modernizate 576 de puncte termice, iar aproape 500 au fost automatizate).

– Dispecerizarea sistemului centralizat de incalzire, 87 de milioane de lei

– Modernizare centrale termice de cvartal, 81 de milioane de lei (exemple: Centrala termica zonala Casa presei, 20 de centrale termice de cvartal)

– Contorizarea energiei termice la consumatorii casnici, 219 de milioane de lei.