ANALIZA Desființarea Ministerului Energiei, bucuria "băieților deștepți"

Premierul desemnat Ludovic Orban vrea să se prezinte în Parlament cu un Guvern suplu, format din doar 16 ministere. Așa a anunțat încă dinainte de a fi desemnat, ajungând ca numărul 16 să fie chiar mai important decât faptul că anumite comasări de ministere ar putea fi mai degrabă nepotrivite. Un exemplu este comasarea Ministerul Economiei cu mediul de afaceri, turismul și energia. Vezi de ce.

Ar fi împotriva trendului european. În condițiile în care Uniunea Europeană este în plină tranzție către energia verde și către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în multe țări au fost înființate Ministerul energiei și schimbărilor climatice. Sau Ministerul energiei și protecției mediului. În altele există Ministerul Energiei și atât, cum este și la noi acum. Și în SUA există un departament de sine stătător al energiei.

În România, a funcționat un minister așa cum îl gândește Orban acum, o combinație între industrie, mediul de afaceri, IMM-uri, turism și energia. În condițiile în care sectorul energetic are un caracter strategic, în 2013, după mulți ani în care s-a pus în discuție importanța funcționării unui minister al energiei de sine stătător, a fost înființat Departamentul pentru Energie, fiind separat de Ministerul Economiei. În 2015, Departamentul pentru Energie s-a transformat în Ministerul Energiei.

La Ministerul Economiei au rămas în subordine doar transportatorii de energie electrică și gaze, Transelectrica și Transgaz, pentru a se respecta așa-numitul principiu al unbundling-ului, adică separarea activităților de producție, transport, distribuție și furnizare energie electrică și gaze naturale în entitati distincte. Aceasta în condițiile în care normele europene nu permit ca un acționar la companiile producătoare din domeniul energetic să controleze direct sau indirect transportatorii de energie.

Înființarea unui Minister al Energiei a avut și un rol foarte important în reducerea presiunilor pe care le făcea industria, mai exact marii consumatori de energie, pentru a obține electricitate și gaze ieftine. Altfel spus, a fost redus riscul unui conflict de interese între marii consumatori și marii producători de energie și gaze, mai ales cei cu acționariat de stat. Și mai simplu spus, un mare consumator, de exemplu producător de îngrășăminte chimice, poate face mai ușor presiuni asupra unui ministru care reprezintă atât sectorul industriei, cât și al energiei. Un exemplu elocvent este lobby-ul dus de controversatul om de afaceri Ioan Niculae, care a cerut și a și obținut gaze ieftine de la Romgaz pentru combinatele sale chimice. Ioan Niculae este judecat, alături de fostul ministru al economiei Adriean Videanu, în dosarul „Romgaz”, fiind acuzat de constituire de grup infracțional și delapidare. De asemenea, mari consumatori precum Alro si ArcelorMittal au făcut ani la rând presiuni pentru energie ieftină. Au fost ani în care au și primit de la Hidroelectrica, până în 2012 când producătorul de energie electrică a intra în insolvență.

O altă problemă care ar putea apărea în urma unei posibile comasări ar fi haosul care s-ar produce în sector. În condițiile în care Transelectrica și Transgaz nu pot sta sub acceași umbrelă cu producătorii, acestea vor trebui mutate în subordinea altui minister. Potrivit surselor HotNews.ro, ar urma să ajungă la Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor.

Birocrația inevitabilă pentru schimbarea denumirilor în toate actele oficiale va întregi acest haos. Astfel, în loc să fie rezolvate problemele urgente ale sectorului energetic, reprezentanții statului vor fi ocupați cu reorganizarea instituțională. Va conta mai puțin că vine iarna și că România ar putea avea probleme mari de aprovizionare cu gaze, în cazul în care Rusia va întrerupe, așa cum amenință, tranzitul prin Ucreaina. Va conta mai puțin că România nu reușește de câteva luni să acopere necesarul de consum de energie electrică, ajungând să fie importator net de electrictate, fapt fără precedent. Va conta mai puțin că sectorul energetic este grav afectat de controversata OUG 114/2018, ale cărei prevederi trebuie eliminate sau modificate. Va conta mai puțin că în scurt timp Complexul Energetic Oltenia ar putea intra în colaps, fiind pusă în pericol securitatea energetică. În condițiile în care sectorul suferă foarte mult din cauza lipsei investițiilor, oricând este posibil un blackout, poate chiar în plină iarnă, când vor fi gerurile cele mai puternice. Mai mult va conta reorganizarea instituțională. Și mai important decât toate este numărul 16, nici mai mult, nici mai puțin.