ANALIZA From Russia with Love : narativa Sputnikului în România

Relațiile lumii occidentale cu Rusia sunt pe o pantă descendentă de peste 10 ani. Războiul împotriva Georgiei din 2008 a schimbat cadrul relațiilor[1] și de atunci orice îmbunătățiri sau semne de reconciliere au fost trecătoare. Anexarea Crimeii în 2014 a îngropat orice speranță de normalizare a relațiilor în viitorul apropiat, iar incidente precum doborârea zborului MH17 sau tentativa de asasinat din Salisbury au ranforsat această realitate.

Pe măsură ce aceste tensiuni evoluau, Rusia a făcut eforturi semnificative pentru a fi bine poziționată în spațiul informațional. Metodele și canalele prin care distribuie informații s-au diversificat iar mesajele au devenit mai rafinate. Astfel, în momentul în care tensiunle au explodat în Crimeea, Rusia a avut capaciatea să atace infrastructura de comunicare din Ucraina, să înnece mesajele ucrainene într-o mare de informație și să împingă rapid mai multe narative alternative[2].

Vicepreședinte al Comisiei Europene, Andrus Ansip, a declarat recent că au fost descoperite peste 4.800 de cazuri de dezinformare venite din Rusia. Canalele media rusești RT și Sputnik au la dispoziție 1,1 miliarde de euro anual iar fabrica de troli din Sankt Petersburg au 1.000 de angajați cu normă întreagă[3]. Acestea reprezintă doar o parte din operațiunile rusești, iar pentru o discuție revelatoare și interesantă despre metodele neoficiale de comunicare recomand următorul episod de podcast : The Curious Case of the Russian Flash Mob at the West Palm Beach Cheesecake Factory[4].

În contextul acesta se merită văzut care sunt temele și mesajele propagate de surse rusești în România. Am analizat astfel articolele publicate de Sputnik România din 2018. Această agențe de presă a fost fondată de conglomeratul media Rossiya Sevodnya (care este dețniută de guvernul rus) și se descriu ca un distribuitor de „informații alternative” care „ spune ceea ce alții trec sub tăcere”[5].

Pentru a face această analiză am extras toate articolele de pe situl lor din 2018, si le-am analizat folosind o metodă numită Natural Language Processing (NLP). Pentru detalii vă invit să citiți anexa. Articolele au fost extrase pe 26 decembrie 2018, deci informațiile cu privire la luna decembrie sunt incomplete și trebuie luate ca atare.

1. Viziunea de ansamblu

Pe data de 26 decembrie am recuperat de pe situl ro.sputnik.md 8.864 de articole publicate în 2018. Luând o privire de ansamblu, putem nota câteva caracteristici.

1. Frecvența articolelor a rămas relativ constanta de-a lungul anului, publicându-se în jur de 740 de articole pe lună.

Fig.1

Cu privire la temele abordate, ele sunt organizate în mai multe categorii pe website. Figura de mai jos le conține doar pe cele care aveau peste 100 de articole publicate. Categoria cea mai folosită a fost cea de internațional, urmată de societate, politică și Rusia.

Fig.2

Situl are de asemenea un contor de vizite pentru fiecare articol. Însumând toate vizitile primite de toate articolele dintr-o lună, putem observa că Sputnik pare să fi avut cei mai mulți cititori în lunile octombrie, august, iunie și noiembrie. Vizualizările din luna decembrie sunt în mod cert subestimate.

Fig.3

Se poate observa că volumul de conținut produs de Sputnik România și traficul pe situl lor nu sunt deloc neglijabile.

2. O privire detaliată

Pentru a afla însă mai multe detalii despre ce s-a scris, am procesat textele și am extras conceptele principale din fiecare articol. Tabelul de mai jos conține cele mai des folosite 20 de concepte per ansamblu în 2018. Prima coloană a tabelului arată conceptul folosit, iar restul reprezintă numărul de articole în care acesta și-a făcut apariția în luna respectivă. Astfel conceptul de prim ministru a apărut în 67 de articole în ianuarie, 55 în februarie etc. Trebuie menționat că Rusia + rus și Romania + român au fost agregate pentru că de obicei se refereau la lucruri similare.

Putem observa că țările la care se face cel mai des referire sunt România, Rusia, SUA și Moldova. Se fac des și referiri la Europa. Multe din concepte țin de politică și funcții publice: prim ministru, guvern, președinte. PSD-ul se află și el printre subiectele cele mai discutate. Iar ca personalități îi putem identifica pe Vladimir Putin, Klaus Iohannis și Donald Trump.

Fig.4

Anumite teme sunt relativ generice și pot fi utilizate în multe contexte politice: „prim ministru”, „guvern”, „președinte”, „partid” sau „minister”.

Altele însă sunt mult mai revelatoare cu privire la narativele și mesajele pe care Sputnik le împinge. Iohannis de exemplu este aproape constant criticat și atacat. Rusia este deseori menționată. Uneori e pusă în antiteza cu SUA, care încearcă să stârnească conspirații și sentimente rusofobe și să își aducă bazele NATO cât mai aproape. În momente delicate (cum ar fi cazul Skripal) Sputnik lansează o sumedenie de articole care contrazic narativul vestic. Rusia este de asemenea prezentat ca un aliat de care Europa are nevoie. Și bineînțeles acțiunile rusești și americane din Siria sunt acoperite pe larg.

Conceptul de militar este de asemenea legat foarte mult de evenimentele din Siria (în special în prima jumătate a anului) și de NATO. Își face apariția în articole care vorbesc despre armament rusesc nou (în special rachete) și armament american depășit. Sunt bineînțeles și articole ce se referă la evenimente punctuale cum ar fi pierderi în Siria, exercițiul militar Vostok-2018 din septembrie sau incidentul din marea Azov din noiembrie.

Articolele în care își face apariția PSD-ul sunt de asemenea interesante. Ele amplifică orice mesaj anti occidental spus sau insinuat de membrii partidului. În general se pozitioneaza pro guvernul PSD, anti protestatari și anti opoziție. Când vine vorba de Dragnea, în prima jumătate a anului articolele din Sputnik sunt mixte (destule îl critică pe șeful PSD). După august însă tonul se schimbă iar Gabriela Firea începe să fie aspru criticată de publicație. Trebuie de asemenea menționat că anumiți politicieni PSD par a fi aproape constant lăudați. Printre ei : Tudorel Toader, Olguța Vasilescu, Liviu Pleșoianu, Serban Nicolae și Viorica Dăncilă (care pare să fie politicianul român preferat al publicației).

3. Articolele cele mai citite

Este interesant de asemenea de văzut care au fost cele mai citite articole de pe site. Vizibilitatea unui articol nu este dependentă doar de tracțiunea organică pe care o are în rândul cititorilor, ci și de deciziile publicației cu privire la ce conținut vrea să promoveze.

a. Trimestrul 1

Cele mai citite articole lunare din primul trimestru au câteva teme comune. Atacă anumite personaje politice din opoziție: pe Iohannis, PNL-ul, și Monica Macovei; este criticată justiția, DNA-ul împreună cu Codruța Kövesi. Apar articole împotriva manifestanților ieșiți în stradă acea iarnă, a ambasadorului SUA la București, a Uniunii Europene și unele articole exprimă suspiciuni față de țări occidentale.

Politicienii sau simpatizanții PSD în schimb sunt preznetați într-o lumină mult mai bună. Membrii PSD-ALDE luptă cu opoziția și cu străinii iar Viorica Dăncilă, Olguța Vasilescu, Tudorel Toader și Adrian Năstase primesc cuvinte de laudă. De asemenea Sputnik îi dă o platformă și lui Răzvan Savaliuc, fondatorul publicației ”Lumea Justiției” (care recent a depus plângere împotriva lui Frans Timmermans – vicepreședintele Comisiei Europene).

Cel mai citit articol din 2018 a fost cel din februarie care critică puternic revolta unor părinți datorită suspendării cursurilor școlare.

Ultimul lucru e să ne uităm la conceptele specifice care au fost des folosite lunile acestea (dar care nu au fost în topul celor 20 pe tot anul).

În ianuarie, fostul premier Mihai Tudose demisionează și apar articole ce-l pun într-o lumină negativă. În februarie apar mai des critici la adresa DNA-ului și Codruței Kövesi, publicându-se și un număr de teorii conspiraționiste legate de ea (ex pierde finanțările lui Soroș, o pregătesc ”străinii” pentru președenție sau diverse intervenții din venite din occident).

Ministrul justiției Tudorel Toader este menționat datorită protestatarilor care îi cereau demisia și cererii sale de revocare a lui Kövesi.

În martie a avut loc scandalul Skripal, în care un fost spion rus împreuna cu fiica sa au fost otraviți pe teritoriul Marii Britanii. Astfel au aparut conceptele de afacere, britanic și Moscova.

Conceptul de alegere a fost folosit datorită alegerilor prezidențiale din Rusia.

b. Trimestrul 2

În prima parte a trimestrului au apărut câteva articole ce invocau un război datorită ripostei statelor occidentale (SUA, Franța și Marea Britanie) la atacul chimic asupra orașului Douma (Siria). Se reiau atacurile asupra lui Klaus Iohannis, Codruța Kövesi și Monica Macovei.

Viorica Dăncilă, Liviu Plesoianu (un deputat PSD cu viziuni pro ruse), Tudorel Toader, Răzvan Savaliuc, Ingrid Mocanu și Adrian Năstase sunt din nou prezentați într-o lumină pozitivă uneori făcându-se referiri la lupta lor împotriva intervențiilor malefice străine. În acest trimestru apare și un articol despre actorul Dan Puric care este apărat în fața unui presupus atac la imagine.

Dacă ne uităm la conceptele specifice din acest trimestru, se poate vedea clar că situația din Siria este acoperită pe larg de Sputnik. Atacul statelor occidentale a fost puternic criticat, iar mai multe susțineau că a fost ineficient, majoritatea rachetelor fiind doborâte de regimul sirian.

În mai conceptul de premier pare să se fi datorat mai multor articole pozitive despre Viorica Dăncilă iar în iunie a început cupa mondială de fotbal (astfel conceptul de mondial). Articolele despre Liviu Dragnea se datoreaza sentinței sale de 3 ani și 6 luni (care nu e definitivă) și au fost în mare blânde cu liderul PSD.

c. Trimestrul 3

Cel mai citit articol acest trimestru a fost despre pesta porcină. Protestul diasporei a fost de asemenea discutat în termeni critici. Altfel vedem același pattern de laude și critici. Sputnik are păreri foarte bune despre Șerban Nicolae, Victor Ciutacu, Eugen Teodorovici, Tudorel Toader, Liviu Dragnea (articolele despre liderul PSD încep de-acuma să fie mai pozitive), Liviu Pleșoianu și Răzvan Savaliuc.

Încep atacurile la adresa Gabrielei Firea și sunt continuate cele adresate membrilor opoziției: Klaus Iohannis, Traian Băsescu, Dacian Cioloș și Ludovic Orban. Mai multe instituții și personalități occidentale sunt de asemenea criticate : ambasadorul american Hans Kelmm, Jean Claude Junker, Uniunea Europeană sau guvernul olandez.

Privind conceptele specifice acestui trimestru, NATO apare mai des datorită summitului din iulie. Conceptul de million apare datorită unei combinați dintre cupa mondială din Rusia (de unde și conceptul de mondial), o serie de știri economice (ce explică parțial și conceptul de leu) și datorită protestelor (milioane de lei în pagube sau milioane plătite de Soroș).

Concepte legate de Republica Moldova apar datorită suspendării (pentru a patra oară) a președintelui Igor Dodon, știri despre cum se poate participa la referendumul pentru familie din România, a desfășurării Congresului Mondial al Familiilor în Chișinău și un marș pentru unire cu România.

Conceptul de apărare a apărut mai des datorită doborârii unui avion militar rusesc IL-20 și a exercițiului militar „Vostok 2018″.

Liviu Dragnea este menționat mai des luna aceasta datorită unor cereri din PSD pentru demiterea sa și a ședinței Comitetului Executiv Național ce a urmat. În acest context Dragnea e prezentat într-o lumină favorabilă, rezistând puciștilor.

d. Trimestrul 4

Cele mai citite articole de la sfârșitul anului se axează și mai mult pe separarea politicienilor români între patrioți care apără România în fața intereselor străine și incompetenți care fac țara de râs. Din prima categorie, Viorica Dăncilă este cap de afiș. Alături de ea sunt Titus Corlățean, Mircea Diaconu, Liviu Dragnea, Liviu Pleșoianu, Răzvan Savaliuc și Daniel Ghiță (un luptător profesionist care critică raportul MCV). Personajele negative sunt Klaus Iohannis, Augustin Lazar, Traian Băsescu și Elena Udrea. László Tőkés își face aparița într-un articol despre separatism iar în decembrie cel mai citit articol a fost unul în care jurnalistul Mălin Bot este irnoizat și făcut (indirect) un soroșist.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro