Ancheta asupra unei evaziuni fiscale de proportii a bancilor germane

Fiscul german a luat sub lupa 50 de banci si fonduri de investitii suspectate de tranzactii la bursa oneroase. Paguba statului german este estimata la un miliard de euro. Zece cazuri au intrat si in atentia procuraturii, pentru evaziune fiscala de proportii. Informatiile au fost furnizate publicatiei Sueddeutsche Zeitung de ministerele de finante ale mai multor landuri germane, fara a se intra in detalii care ar putea afecta secretul fiscal.

In atentia autoritatilor fiscale sunt tranzactii la bursa care, pana in anul 2012, au profitat de o lacuna a legii. Astfel, o serie de banci si investitori au putut sa insele fiscul prin restituiri repetate de impozit pe castigurile de capital. La descoperirea lacunei legislative, s-a inceput cercetarea retroactiva a cazurilor suspecte. Autoritatile fiscale germane sunt de parere ca folosirea acestei lacune legislative este ilegala.

Aproape niciun land german nu este scutit de evazionisti de calibru greu. In landul Hessen, unde se afla si metropola financiara Frankfurt am Main, sunt pe rol 30 de cazuri, cu un volum de 979 de milioane euro. Patru dintre aceste cazuri sunt cercetate si de procuratura. In Bavaria, sunt cercetate opt cazuri in care fiscul ar fi fost inselat cu 372 de milioane euro. In Nordrhein-Westfalen sunt cinci cazuri si 50 de milioane euro. In Hamburg ar fi 13, iar in Baden-Wurttemberg doua cazuri.

In capitala Baden-Wurttemberg, Stuttgart, procuratura ancheteaza cazul bancii Landesbank Baden-Wurttemberg (LBBW), cea mai mare banca din sud-vestul Germaniei, a zecea ca marime in tara si clasata intre primele o suta din lume. Fiind o institutie financiara de drept public, procuratura suspecteaza LBBW ca si-ar fi inselat coproprietarul, landul Baden-Wurttemberg, si a declansat ancheta in cazul unor fosti manageri ai bancii.

„Suma in discutie ar fi peste 100 de milioane de euro”, precizeaza Sueddeutsche Zeitung. Punctul de vedere al bancii LBBW a fost ca „toate actiunile care contrazic spiritul legislatiei fiscale nu sunt acceptabile”. Vorbe frumoase, din partea unei banci care, dupa declansarea crizei financiare din 2008, a trebuit salvata cu bani de la stat.

Criza financiara declansata oficial la 15 septembrie 2008 a afectat puternic Landesbank-urile germane, care in ambitia de a-si moderniza pachetele de tranzactii dupa modelul anglo-american s-au umplut de „paduchi subprime”.

Capitalul acestor banci regionale este in cea mai mare parte format din bani depusi cuminte, de cetatenul din Germania, la traditionalele Case de Economii, gen Sparkasse si Volksbank. Landesbank-urile finanteaza cu precadere proiecte de uz public, prin urmare sunt controlate politic. In consiliile lor de administratie, dar si in comisiile de control, stau inalti functionari de stat.

Cu statul in spate, avand rol de garant, aceste banci s-au gandit sa se lanseze pe plan international. Ele au inceput sa cumpere noile produse financiare bazate pe derivate. Sofisticatele pachete care includeau credite subprime au fost, dupa cum a reiesit din anchetele ulterioare, putin sau deloc intelese de politicienii care si-au dat aviz pozitiv in achizitionarea lor.

Banii de specula la bursa au fost imprumutati de pe pietele bancare, care n-au ezitat sa imprumute aceste banci, cotate foarte bine de agentiile de rating, pentru ca erau sprijinite de statul german. Iar pentru a mari mereu miza de joc, bancile si-au transferat business-ul speculativ asupra unor societati dedicate unor proiecte (Zweckgesellschaft), cu sedii sau simple casute postale infiintate in paradisuri fiscale.

Pagubitii de criza ai bancii si o armata de avocati au pornit lupta cu institutele financiare, atat pentru recuperarea banilor, cat si pentru „lamurirea vinei”. Anchetele judiciare incepute in 2008 au vizat persoane cu functii de raspundere de la mai toate bancile regionale germane: BayernLB, Landesbank Baden-Wurttemberg (LBBW), IKB Deutsche Industriebank, Sachsen LB, HSH Nordbank. Cu exceptia Bayern LB, aceste banci au trebuit salvate de la insolventa prin interventia statului german.

La peste 200 de miliarde de euro este estimat pachetul de salvare al statului german, care prin garantii si injectii de capital a salvat de la faliment aceste banci „prea mari pentru a cadea”. Publicatia Spiegel trecea in revista sumele, in mai 2010: Hypo Real Estate – 150 mld. Euro; HSH Nordbank – 40 mld. euro; LBBW – 17,7 mld. euro; Sachsen LB – 17 mld. euro, IKB – 10 mld. Euro. Despre acest subiect am relatat pe larg in toamna anului 2010.

In cadrul actualelor cercetari de evaziune fiscala, la loc de frunte sta banca Hypo-Vereinsbank (HVB), care, dupa informatiile obtinute de Sueddeutsche Zeitung, „impreuna cu partenerii sai de afaceri se pare ca a pagubit statul cu 200 de milioane euro”. Desi Banca Federala a Germaniei (Bundesbank) a inceput cu ani in urma sa intrebe, prin sondaj, cu privire la scopul unor tranzactii ale HVB pe bursa, Bundesbank-ul a fost „probabil inselat”. Intr-un mail intern, o persoana cu functie de raspundere de la HVB nota, inca din 2009, ca „aceasta forma de inselaciune fiscala pare intr-adevar a fi larg raspandita”.

In replica, HVB a declarat: „Conducerea HypoVereinsbank a initiat in anul 2011, chiar dupa aparitia primelor indicii ale unei necesitati explicative, un control intern. Banca a informat despre acesta, detaliat si pro-activ, autoritatile fiscale. […] Chiar si dupa declansarea anchetei in 2012, conducerea si Consiliul de Administratie si-au continuat implicarea pro-activa, perpetuand verificarile interne”. Atat controlul intern cat si ancheta judiciara sunt in curs, primele concluzii fiind asteptate in primul semestru al anului 2014, consemneaza editia online a postului de televiziune N-TV.