Avertisment dur al Consiliului Fiscal pentru guvern: Deficitul bugetar pe 2024 ar putea depăși semnificativ deficitul pentru acest an. Riscuri majore

Consiliul Fiscal avertizează Guvernul că este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 să depășească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară. Instituția spune că în 9 decembrie, a primit de la Ministerul de Finanțe proiectul de buget, că miercuri a primit o nouă variantă și atrage atenția că nu poate face o analiză temeinică în 24 de ore.

Consiliul Fiscal arată că în 9 decembrie, seara, Ministerul Finanțelor (MF) a transmis instituției un prim set de documente privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat şi Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2024 – 2026, pentru formularea unei opinii până la ședința de guvern din 14 decembrie. Un nou set de documente a fost trimis instituţiei în după-amiaza zilei de 13 decembrie, Consiliul Fiscal atrăgând atenția că a fost pus în imposibilitatea revizuirii opiniei extinse, astfel încât a decis emiterea unei opinii preliminare.

„Riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară”

Consiliul Fiscal spune că nu poate lua în considerare în evaluările sale venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale.

„Drept consecință, examinarea de către CF a primului set de documente conduce la concluzia că este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 să depășească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară. Deficitul bugetar în 2023, conform documentelor transmise de Ministerul Finanțelor, este 5,9% din PIB în metodologie cash și 6,0% din PIB în metodologie europeană/ESA2010.
În ceea ce privește cadrul fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027, așa cum este prevăzută în documente primite în 9 decembrie, este proiectată a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată. Această strategie ridică semne de întrebare în privința atingerii țintelor de consolidare bugetară.
Angajamentele din cadrul PNRR și situația bugetului public din România implică, pe latura veniturilor, adoptarea unor recomandări ale Băncii Mondiale, ale altor instituții internaționale, ale unor analize autohtone care să conducă la sporirea veniturile fiscale, iar, pe latura cheltuielilor, adoptarea unei noi legi a salarizării unitare. Măsuri ce decurg din aceste recomandări nu se regăsesc în proiecțiile perioadei 2025-2027.
CF a subliniat în opiniile și analizele sale că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile României și comparativ cu reperele UE”, arată Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal atrage atenția asupra necesității „ca documente atât de importante să fie trimise cu un timp adecvat înainte pentru examinare”: „CF înțelege presiunea mare sub care experții din MF au redactat proiectul de buget pentru 2024 și SFB, dar o evaluare serioasă nu se poate face în câteva zile, cu atât mai puțin în 24 de ore”.

Instituția condusă de Daniel Dăianu mai spune că în perioada următoare va analiza noul set de documente primite și va emite o opinie extinsă.

Datele oficiale ale bugetului pe 2024. Cine câștigă și cine pierde

România va avea un deficit de 5% în 2024, mai exact o gaură în finanțele publice de 86,6 de miliarde de lei, potrivit proiecțiilor bugetare ale Ministerului de Finanțe pentru anul viitor.

Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget pentru anul viitor, însoțit de strategia fiscal-bugetară și legea plafoanelor.

Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 8,5 în anul 2024, iar plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2024, este de 49,8% din produsul intern brut.

Creșterea economică estimată pentru anul viitor este de 3,4%, iar inflația este estimată la 6%. De asemenea, câștigul salarial mediu net lunar, la fundamentarea bugetului este de 4.733 de lei.

Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.

Creștere cu 5% a salariilor bugetarilor

În 2024, toți bugetarii vor avea o majorare de 5% la salariu, cu excepția profesorilor cărora le va crește leafa cu 20% în două tranșe, la 1 ianuarie și 1 iunie.

De asemenea, în sectorul bugetar este suspendată ocuparea prin concurs a posturilor vacante, munca suplimentară va fi compensată în zile libere, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, iar cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

Cine primește mai mulți bani la anul (credite bugetare)

Ministerul Afacerilor Interne – 27.987.183 mii lei – +0,62%

Ministerul Finanțelor – 65.887.452 mii lei – +2,1%

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 30.001.915 mii lei – +28,59%

Ministerul Apărării Naționale – 39.544.618 mii lei – +25,9%

Ministerul Educației – 61.621.62 mii lei – +50,07%

Ministerul Culturii – 1.483.551 mii lei – +16,02%

Ministerul Afacerilor Externe – 1.341.528 mii lei – +3,9%

Ministerul Dezvoltării – 13.208.743 mii lei – +35,01%

Ministerul Agriculturii – 25.195.956 mii lei – +9%

Ministerul Cercetării – 3.166.764 mii lei – +27,35%

Ministerul Mediului – 3.144.156 mii lei – +10,77%

Ministerul Familiei – 363.174 mii lei – 41,41%

Ministerul Muncii – 75.941.830 mii lei – 13,%

SRI – 3.959.208 mii lei – +2%

STS – 1.479.642 mii lei – +28%

Administrația Prezidențială – 109.699 mii lei – +0,9%

Senat – 357.765 mii lei – +8,99%

Camera Deputaților – 663.055 mii lei – +6,7%

Cine primeste mai puțini bani la anul (credite bugetare)

Ministerul Justiției – 3.036.56 mii lei – -2,2%

Ministerul Economiei – 7.017.626 mii lei – -42,25%

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – 8.667.443 mii lei – -38,47%

Ministerul Sănătății – 19.405.054 mii lei – -18,46%

Ministerul Energiei – 7.017.626 mii lei – -42,25%

SPP – 356.869 mii lei – -29,5%

SGG – 4.738.718 mii lei – -2, 46%.(Foto: Dreamstime.com)