Avertismentul unei mari bănci din România: un scenariu de aterizare dură câștigă din ce în ce mai mult contur

Taxele mai mari pot servi ca analgezic pe termen scurt, însă leacul pe termen lung constă în respectarea disciplinei fiscale. Închideți lacunele din sistemul de impozitare și reveniți la o cotă de impozitare „reală” unică, se arată într-un raport intern al BRD consultat de HotNews.ro. Dacă nu, riscul unor ajustări dezordonate crește considerabil, un scenariu de aterizare dură câștigând din ce în ce mai mult contur, conchid autorii raportului.

Cu cât ajustarea fiscală este mai credibilă și disciplinată, cu atât BNR o va putea sprijini mai ușor, mai arată documentul.

Execuția bugetară după nouă luni a dus la un deficit de 96,2 miliarde lei față de deficitul de 56,5 miliarde lei în primele 9 luni din anul trecut.

Astfel, în termeni absoluți, decalajul fiscal a înregistrat o creștere uluitoare de 70% (în ritm anual), depășind deja nivelul întregului 2023 (89,9 miliarde lei). În plus, deficitul lunar în septembrie 2024 a fost aproape de 1% din PIB.

Deși în ceea ce privește veniturile lucrurile au mers destul de bine, execuția bugetară a cedat presiunilor tot mai mari și mai extinse din partea cheltuielilor, cu o „vizibilă amprentă electorală” în unele cazuri.

În opinia autorilor analizei – economistul șef al BRD Florian Libocor, Laura Simion (team coordinator) și Ioan Mincu (senior economist) – deficitul fiscal 2024 se va situa probabil în intervalul 7,8%- 8,3% din PIB.

„O observație matematică simplă, dar elocventă despre motivul pentru care decalajul fiscal este o nucă greu de spart:

Venituri din impozite + contribuții la asigurările sociale = 12% + 7,9%=19,9% din PIB

Cheltuieli de personal + Cheltuieli de asistență socială + Cheltuieli cu dobânzi = 6,8% + 9,4% + 1,5% =17,7% din PIB

Datoria publică (% din PIB, termeni ESA) era de 52,0% din PIB la sfârșitul lui iulie 2024 (față de 48,8% din PIB la sfârșitul lui 2023). Teoretic, Legea Responsabilității Fiscale recomandă înghețarea salariilor din sectorul  public (dacă datoria publică > 50% din PIB) și înghețarea punctelor de pensie (dacă datoria publică > 55% din PIB)”, mai precizează analiza BRD.

Nevoile de finanțare guvernamentală pentru 2024 au fost revizuite de la 181 miliarde lei la 217 miliarde lei.

La sfârșitul lunii septembrie 2024, circa 92% din nevoile de finanțare au fost acoperite: de pe piața internă – 111,1 miliarde lei (prin titluri de stat și obligațiuni de retail) iar din piața externă – echivalentul a 16,7 miliarde EUR (emis prin Euroobligațiuni și alte instrumente).

„Absorbția fondurilor UE prin intermediul PNRR se dovedește a nu fi bani care sigur cad din cer; a treia cerere de plată, care este condiționată de 74 de jaloane, are o valoare totală de 2,66 miliarde EUR, din care 1,85 miliarde EUR sub formă de granturi și 0,81 miliarde EUR în împrumuturi. Cu toate acestea, plata unei anumite sume va fi suspendată pe fondul eșecului implementării reformelor atașate etapelor de referință. Guvernul are la dispoziție 6 luni pentru a îndeplini reformele / demersurile legislative rămase”, mai spun economiștii BRD.

Experiența trecută a României, cu anii de boom 2004-2008, caracterizați de o creștere dezechilibrată, urmată de recesiunea 2009-2010, ne reamintește costurile dureroase ale consolidării fiscale, care au depășit în mod clar beneficiile economice pe termen scurt.

Negocierea unui interval de timp extins de 7 ani de ajustare cu Comisia Europeană ar putea ușura povara economică pe termen scurt, dar să nu uităm că „Cea mai rapidă modalitate de a rămâne fără timp este să crezi că ai destul timp”.

De asemenea, autoritățile trebuie să fie atente la „efectul de fluture”, în care modificarea anumitor parametri fiscali ar putea duce la fluctuații sau contagiune în alte părți ale economiei.