Biserica Ortodoxă Română a aprobat canonizarea a 16 sfinți români. Printre ei, Arsenie Boca, părintele Cleopa, teologul Dumitru Stăniloaie și preotul Ilie Lăcătușu/ Reacția Institutului Wiesel

În ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a avut loc joi și vineri, la Palatul Patriarhiei, sub președinția patriarhului Daniel, a fost aprobat cononizarea a 16 sfinți români, transmite Basilica.

Decizia cea mai importantă a fost canonizarea a 16 sfinți români care vor fi introduși în calendarul bisericesc al BOR. Numele cele mai cunoscute sunt teologul Dumitru Stăniloaie, protosinghelul Arsenie Boca, starețul mănăstirii Sihăstria, Cleopa Ilie, și preotul Ilie Lăcătușu.

Subiectul canonizărilor este primul punct din seria hotărârilor adoptate de Sinodul BOR: „Aprobarea canonizărilor pentru 16 sfinţi români, urmând ca textele liturgice ale unora să fi completate, iar ale tuturor să fie diortosite într-o viitoare şedinţă a Sfântului Sinod.”

Prezentăm mai jos lista completă a celor canonizați, așa cum a fost publicată de agenția de știri ai Bisericii Ortodoxe Române:

• Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;
• Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;
• Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;
• Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;
• Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;
• Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
• Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
• Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie;
• Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;
• Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;
• Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;
• Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;
• Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;
• Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;
• Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;
• Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august;

Canonizarea este o procedură de durată în Biserica Ortodoxă, Astfel, sinodul mitropolitan al Mitropoliei Ardealului a trimis Sfântului Sinod propunerea de canonizare a lui Arsenie Boca încă din octombrie 2019, după care dosarul de canonizare a fost examinat de o subcomisie sinodală.

O altă decizie majoră a Sinodului a fost ridicarea la rang de Arhiepiscopie a Episcopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii cu titulatura de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii și Irlandei de Nord, pentru „a răspunde astfel realităților și necesităților pastoral-misionare și a grijii părintești manifestată față de credincioșii din această eparhie.”

Institutul Wiesel a contestat decizia de canonizare a preotului Ilie Lăcătușu, din cauza trecutului legionar al acestuia. Într-o declarație pentru G4Media, Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, a afirmat că nu există informații după care Lăcătușu ar fi reacționat la crimele comise împotriva evreilor în Transnistria de autoritățile române, în perioada în care slujea ca preot în acea provincie.

„Ilie Lăcătușu a fost șef de cuib în perioada statului național legionar, iar în 1942-1943 a slujit în Transnistria, la Odesa și o localitate din județul Râbnița. Nu este cunoscut că ar fi reacționat cu empatie față de soarta evreilor deportați în Transnistria. La Odesa în toamna 1941 a fost un pogrom cu peste 20 de mii de victime, județul Râbnița a fost un loc de deportare, iar în oraș a funcționat un lagăr. Cred că nu greșesc dacă afirm că a slujit, cel puțin, cu indiferență față de aproapele lui, respectiv zecile de mii de evrei români și ucraineni pentru care Transnistria a fost locul execuției”, a spus Florian, cu o zi înainte ca Sinodul BOR să anunțe oficial canonizarea.