Blitzkrieg-ul ucrainenilor în Kursk a năucit Kremlinul: Presa rusă, „dresată” să compare raidul cu o celebră bătălie de tancuri din istorie

Administrația condusă de președintele Vladimir Putin a petrecut aproape trei zile gândindu-se la modul în care presa rusă ar trebui să relateze subiectul despre operațiunea militară ucraineană care se desfășoară în regiunea Kursk, iar Kremlinul a decis ca presa să facă comparații cu celebra bătălie de la Kursk din cel de-al Doilea Război Mondial și să asigure publicul că liderul rus „nu va abandona pe nimeni aflat în necaz”, scrie Meduza, potrivit Ukrainska Pravda.

Meduza, publicație rusă independentă cu sediul în Letonia, a constatat că președinția rusă a ordonat instituțiilor media de stat și loiale „să nu escaladeze situația” din jurul subiectului privind raidul din regiunea Kursk.

Doi angajați ai unor astfel de instituții media au confirmat acest lucru pentru Meduza. De asemenea, publicațiile ruse au fost sfătuite să evite discuțiile despre deschiderea unui „nou front” și să compare evenimentele cu bătălia de la Kursk din 1943 din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În plus, jurnaliștii au fost instruiți să nu menționeze posibila înaintare a trupelor ucrainene către orașul Kurchatov, unde se află centrala nucleară de la Kursk, pentru a preveni îngrijorarea publicului cu privire la apariția unei „amenințări nucleare”.

Conform Meduza, în loc să menționeze centrala nucleară, presa ar trebui să vorbească despre „succesele forțelor ruse”, care se presupune că împiedică trupele ucrainene să avanseze mai adânc în regiunea Kursk.

De asemenea, ziariștii ruși au fost sfătuiți să se concentreze asupra „atacurilor ucrainene asupra civililor” și să sublinieze faptul că „în timpul acestor bombardamente copii au fost răniți”.

Un alt subiect sugerat pentru modul de relatare a știrilor îl reprezintă „unitatea și coeziunea oamenilor” care merg în centrele de donare de sânge și a celor care îi găzduiesc pe locuitorii evacuați din districtul Sudja al regiunii Kursk.

Nu în ultimul rând, jurnaliștii sunt sfătuiți să sublinieze „eforturile” autorităților federale, ale lui Vladimir Putin și ale guvernului și să scoată în față faptul că oficialii ruși „nu abandonează nicio persoană aflată în dificultate”.

Sursele Meduza din mass-media pro-Kremlin notează că au primit ordinul abia joi după-amiază, la aproape trei zile după începerea raidului din regiunea Kursk.

Sursele presupun că Kremlinul nu a înțeles pe deplin amploarea situației, astfel încât nu a putut elabora mai repede liniile directoare ale modului în care presa să abordeze subiectul.

În dimineața zilei de 6 august, Alexei Smirnov, guvernatorul interimar al regiunii ruse Kursk, a afirmat că forțele ucrainene au încercat să se infiltreze în districtele Sudja și Korenevo din regiunea Kursk. Propagandiștii ruși și bloggerii militari rușiu susțin că forțele ucrainene și-au asigurat un punct de sprijin în zona de frontieră.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat situația drept o „provocare pe scară mare”.

Ucraina nu a comentat încă oficial evenimentele din regiunea Kursk.

Miercuri, autoritățile ruse au declarat stare de urgență în regiunea Kursk.

Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au analizat datele disponibile și au confirmat înaintarea trupelor ucrainene până la 10 kilometri în adâncimea regiunii ruse Kursk.

Bătălia de la Kursk din 1943 a fost o luptă decisivă din cel de-al Doilea Război Mondial între Germania nazistă și Uniunea Sovietică. Este considerată de unii dintre istorici cea mai mare înfruntare de tancuri din istorie.

De asemenea, bătălia de la Kursk a fost ultima încercare germană de a păstra iniţiativa strategică pe Frontul de Est, după dezastrul de la Stalingrad. Bătălia s-a remarcat şi prin marea luptă a blindatelor germane şi sovietice de la Prohorovka, unde au participat peste 1000 de tancuri, potrivit revistei de specialitate Historia. Alți istorici consideră însă că momentul Kursk 1943 descris ca „cea mai mare bătălie de tancuri din istorie” reprezintă doar un mit al propagandei sovietice.

Zelenski, despre armata ucraineană: „Ştie cum să surprindă”

Joi, preşedintele Volodimir Zelenski a lăudat armata ucraineană pentru capacitatea ei „de a surprinde” şi de a obţine rezultate, fără a face nicio referire directă la situaţia din regiunea rusă Kursk, unde Moscova spune că trupele Kievului au lansat un atac transfrontalier, notează Reuters.

Armata ucraineană pare să fi adoptat deocamdată o strategie de tăcere strictă cu privire la acțiunile fulgerătoare din regiunea Kursk.

„Toată lumea poate vedea că armata ucraineană ştie cum să surprindă. Şi ştie cum să obţină rezultate”, a declarat Zelenski la un eveniment de prezentare a unei noi aplicaţii digitale pentru a reduce birocraţia pentru armată.

„Acest lucru este demonstrat de câmpul de luptă, unde soldaţii noştri nu numai că au rezistat forţei copleşitoare a ocupanţilor, dar, de asemenea, o distrug în modul necesar pentru a proteja Ucraina – statul şi independenţa noastră”, a mai spus Zelenski, într-un videoclip de la prezentare, publicat în mediul online, potrivit News.ro.

Incursiunea ucraineană pare să fi luat prin surprindere inclusiv Casa Albă.

Washingtonul a contactat Kievul pentru a afla „obiectivele” incursiunii majore ucrainene peste graniţă, în Rusia, în regiunea Kursk, a afirmat miercuri secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

Ea a spus că Washingtonul susţine acţiunile „de bun-simţ” ale Ucrainei pentru a opri atacurile forţelor ruse. Karine Jean-Pierre a precizat că Ucraina nu a informat în prealabil Casa Albă despre această operaţiune şi a mai spus că politicile americane în materie de folosire a armamentului furnizat de SUA Ucrainei nu s-au schimbat.

”Vom continua, cu siguranţă, să sprijinim Ucraina, care continuă să se apere”, a punctat purtătoarea de cuvânt.

Autorităţile ucrainene păstrează de marţi o tăcere aproape totală asupra situaţiei şi nu au făcut niciun comentariu direct.

Incursiunea ucraineană – care continua joi – este o consecinţă a „agresiunii” ruse a Ucrainei, a comentat joi Mihailo Podoliak, consilier al administraţiei prezidenţiale ucrainene.

Mihailo Podoliak nu a atribuit nici el în mod direct acest atac armatei ucrainene.

„Rusia a crezut mereu că normele juridice restrictive nu i se aplică ei şi că ea poate astfel să atace teritoriile ţărilor vecine în deplină impunitate şi să pretindă în mod ipocrit inviolabilitatea proporiului teritoriu”, a scris Mihailo Podoliak, pe rețeaua de socializare X. „Însă războiul este război, cu propriile lui reguli, iar agresorul plăteşte inevitabil consecinţele corespunzătoare acestuia”, a conchis Podoliak.