Bomba demografică din România: Există 230 de localități la noi mai îmbătrânite decât Japonia. Care este locul din România cu cei mai mulți oameni peste 65 de ani

În Japonia, considerată țara cu cea mai îmbătrânită populație din lume, ponderea seniorilor de 65+ ani în totalul populației este de circa 30%. Noi avem și localități unde peste 50% din populație depășește 65 de ani.

Potrivit unui comunicat transmis pe 25 octombrie 2024 de Institutul Național de Statistică, numărul românilor de peste 65 de ani îl depășește pe cel al copiilor (0-14 ani) cu aproape un milion de persoane. Suntem pe locul 12 în lume în Topul țărilor vârstnice și, în câțiva ani, vom ajunge pe locul 8.

Un alt studiu, realizat la începutul acestui an și publicat în Science Direct, a analizat experiența seniorilor Capitalei cu privire la cât de prietenos cu vârsta e Bucureștiul. Vârsta medie a populației Capitalei este de 44 de ani, iar ponderea seniorilor de peste 65 de ani este de circa 20%.

Numărul oamenilor peste 85 de ani a crescut de 5 ori

Dacă ne uităm la persoanele de peste 85 de ani, ponderea acestora a înregistrat o creștere exponențială în ultimii 10 ani. Între cele două Recensăminte (cel din 2011 și din 2021) de la 2%, această pondere a crescut de 5 ori, ajungând la 10%.

• Persoanele de peste 65 de ani care trăiesc în zonele urbane (inclusiv București) se confruntă cu niveluri ridicate de singurătate: un sfert dintre adulții în vârstă au declarat că se simt foarte des singuri și aproximativ 60% dintre ei sunt implicați doar în activități casnice, cum ar fi gătitul sau curățenia, arată studiul citat.

• De asemenea, aproape o treime din populația intervievată din mediul urban a declarat că a interacționat cu maximum patru persoane în luna precedentă, iar trei din zece respondenți au considerat că nu au pe cine să se bazeze în caz de nevoie.

Deși datele sunt prezentate pentru întreaga populație în vârstă care locuiește în comunitățile urbane din România, nu există niciun motiv să credem că situația este mult diferită în București.

Opiniile vârstnicilor cu privire cât de prietenos e Bucureștiul cu populația în vârstă au fost analizate pentru subeșantioane de respondenți care locuiesc în fiecare dintre cele șase sectoare ale Bucureștiului.

Cu excepția Sectorului 2, persoanele în vârstă tind să fie mulțumite de sprijinul comunitar și de serviciile de sănătate din zonele în care locuiesc în București. Domeniul „respectului” și cel incluziunii sociale este singura dimensiune evaluată negativ de către participanți, indiferent de sector.

Vom intra în TOP 8 cele mai bătrâne țări din lume

Deja în 2019, România era a 13-a cea mai îmbătrânită țară din lume (după ponderea seniorilor de 65+ ani în totalul populației), potrivit datelor Diviziei specializate a ONU publicate în iulie 2024. Anul acesta am urcat pe locul al 12-lea, iar în câțiva ani intrăm în top 8 al celor mai bătrâne națiuni din lume.

Conform distribuției geografice, cele mai îmbătrânite locuri din România sunt:

La polul opuns, cea mai mică pondere a seniorilor o întâlnim în localități ca: Rovinari, Bragadiru sau Popești Leordeni (sub 10%).

Tot INS a efectuat o serie de simulări cu privire la evoluțiile demografice în următorii 25 de ani. Potrivit acestor simulări, la nivelul judeţelor României, ponderea populaţiei vârstnice va fi cea mai ridicată în Gorj şi cea mai scăzută în Vaslui.

Populaţia de 65 de ani şi peste reprezintă o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice în raport cu celelalte segmente sociale.

„Asigurarea necesităţilor populaţiei vârstnice cu resurse pentru un trai decent presupune o gamă largă de preocupări, atât în plan economic, cât şi pe plan social şi psihosocial. Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate şi a celor de protecţie socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei”, se arată în cercetarea INS.