Skip to content

O dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă de un F-16 românesc cu tunul de bord. Incidentul, în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un avion de vânătoare românesc F-16 a distrus o dronă marină, joi, în Marea Neagră, în apropiere de platforma Neptun Deep, anunță ministrul Apărării, Radu Miruță.

„Drona marină distrusă de Armata Română cu tunul de bord al unui avion F-16 românesc acum câteva momente, în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră”, a anunțat Miruță pe contul său de Facebook.

În cursul dimineții de joi, MApN a fost informat de Garda de Coastă despre existența unei drone marine la câteva sute de metri de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la platforma Neptun Deep, în zona economică exclusivă, la 80 de mile est de Constanța (.n.r. circa 148 de km).

„A fost creată o celulă de comandă la nivelul MApN, care a solicitat la nivel NATO preluarea comenzii la nivelul Armatei Române. În urma analizelor efectuate și în coordonare cu Președintele României, pentru a proteja viețile celor câteva sute de oameni care lucrau pe platformă și pentru securizarea infrastructurii critice, a fost luată decizia de distrugere a dronei”, anunță Miruță.

„Nu este de proveniență ucraineană”

„Pentru rapiditate, două avioane de vânătoare F-16 românești au fost ridicate de la sol, cu ordin de tragere. Drona a fost distrusă în siguranță. Era încărcată cu explozibil”, a mai spus ministrul, care susține că a primit asigurări că drona marină nu era una ucraineană.

„Prin canalul de comunicare directă creat de curând cu partea ucraineană, am primit confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană”, spune Miruță.

„Prezența dronei maritime aflate în derivă a fost semnalată în jurul orei 06.28 de o navă comercială”, a anunțat și MApN.

„O navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zona în care se află drona maritimă, pentru efectuarea de verificări”, mai transmite ministerul.

A cincea dronă distrusă în România

Aceasta este a cincea dronă care este distrusă în spațiul aerian al României sau în apele Mării Negre. Primele patru drone au fost aeriene.

Primele trei drone au fost doborâte de piloții români în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026 de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. Prima dintre ele a fost doborâtă în zona Padina, județul Buzău, a doua lângă Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, iar cea de-a treia aproape de Sulina, deasupra Mării Negre.

A patra dronă aeriană a fost doborâtă pe 16 august de un F-18 spaniol în zona Galați.

O dronă marină a explodat în Portul Constanța

O dronă marină a explodat în Portul Civil Constanța pe 5 iunie, după ce a fost descoprită în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare. Drona s-a autodetonat, în jurul orei 10.30, fără a produce victime, după cum a anunțat atunci MApN.

Ucraina a transmis ulterior României că incidentul s-a produs după ce controlul asupra a patru drone navale a fost pierdut în dupa-amiaza zilei de 4 iunie, la o distanță de aproximativ 250 km de țărmul românesc. Kievul a informat România de pericol a doua zi, 5 iunie, la ora 9.54.

Zona unde se află platforma Neptun Deep nu este acoperită de Articolul 5 din NATO

„Există riscul să apară interferențe” în Zona Economică Exclusivă a României din Marea Neagră, susținea șeful Armatei la începutul anului, spunând că această zonă nu este acoperită de Articolul 5 al NATO care presupune o apărare colectivă în cazul unui atac asupra unui membru.

Șeful Armatei spunea că pot exista riscuri de securitate pentru România și interesele sale economice din zonă, făcând referire și la perimetrul de exploatare Neptun Deep.

„Zona Economică Exclusivă nu este acoperită de Articolul 5 din NATO. Există riscul să apară interferențe în zona noastră”, a spus Vlad, făcând referire la zboruri de survol sau nave ale Federației Ruse.

Zona economică exclusivă (ZEE) este o zonă a mării, adiacentă apelor teritoriale, în care un stat costier are drepturi exclusive privind explorarea și exploatarea resurselor naturale (în subsol, pe fundul mării și în coloana de apă) până la maximum 370 km de la țărm conform Convenției ONU asupra dreptului mării.

În cazul României, zona economică exclusivă în Marea Neagră acoperă aproximativ o suprafață de aproape 25.000 de kilometri pătrați (aproape 10% din suprafața României), delimitată prin acorduri cu statele vecine.

Neptun Deep, cel mai mare zăcământ de gaze offshore descoperit în UE

Dezvoltat de OMV Petrom (operator) și Romgaz, Neptun Deep este cel mai mare zăcământ de gaze naturale offshore descoperit în UE.

Rezervele estimate de gaze ale Neptun Deep sunt evaluate la 100 de miliarde de metri cubi. Spre comparație, România produce în prezent circa 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Forajul primei sonde pentru dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor a început în 2024, iar proiectul avansează, cu prima producție estimată pentru 2027. Prima sondă a fost forată pe zăcământul Pelican Sud situat în ape cu adâncime de circa 120 de metri, rezervorul de gaze fiind situat la circa 2.000 de metri sub fundul mării. Până la finalul anului 2026 vor fi forate 10 astfel de sonde.

Platforma de foraj Neptun Deep. Inquam Photos / George Călin
Platforma de foraj Neptun Deep. Inquam Photos / George Călin

Analist militar: „Articolul 5 din NATO va fi testat cu România, la Marea Neagră”

Rusia va încerca să testeze România și NATO la Marea Neagră, mai devreme sau mai târziu, susținea în septembrie anul trecut, într-un interviu pentru HotNews, Valentin Mateiu, comandor în rezervă care a lucrat în serviciul de intelligence al Armatei române, acum analist politico-militar. 

Deși România este departe de Rusia, „pe mare suntem vecini, în sensul în care avem frontieră între zonele economice exclusive, cea românească și cea revendicată de Rusia”. 

„Noi nu putem recunoaște zona economica exclusivă a Rusiei pentru că nu recunoaștem anexarea Crimeei, însă Rusia este specialistă în diplomație, în strategie, este extrem de vexată și are diplomați extrem de pregătiți. Poate oricând să afirme: „Nu noi am fost la Haga. Voi v-ați înțeles acolo partajarea cu ucrainenii, nu cu noi”. Și, dintr-o dată, te poți trezi cu situația în care apare o revendicare”, spune Mateiu, care face referire la acordul prin care România și Ucraina și-au împărțit zonele economice exclusive din Marea Neagră în zona Insulei Șerpilor în urma unui proces la Haga în 2009.

„România mai are o caracteristică specială, va fi al doilea producător de gaz în Europa, după norvegieni, adică România va da Europei, prin producția de gaz, independență energetică. Unde ar fi mai bine atunci să testezi articolul 5? Rapid, politic, efect maxim – la capitolul gaz. Să vă uitați pe hartă unde este zona arondată Lukoil în Marea Neagră. Să vedeți că este chiar la extremitatea estică a zonei economice exclusive a României”, a mai spus analistul militar. 

Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră / Sursă: OMV Petrom