București: În bazele sportive se va putea construi pe 70% din suprafață, proiectele publice vor fi autorizate direct

În bazele sportive se va putea construi pe 70% din suprafață, proiectele publice vor fi autorizate direct, fără un plan urbanistic aprobat în prealabil, dacă acestea nu sunt situate în zone protejate, potrivit unor proiecte de hotărâre propuse de Primăria Capitalei și aprobate joi de Consiliul General. De exemplu, în ceea ce privește bazele sportive, încadrate la categoria spații verzi, dacă până acum se puteau construi clădiri de maxim 2 etaje, acum nu mai este nicio restricție, iar procentul de ocupare a terenului crește de la 15-30% la 70%.

Miza declarată a proiectului o reprezintă construcția stadioanelor pentru Euro 2020 – Steaua, Giulești, Arcul de Triumf – care nu au un Plan Urbanistic Zonal aprobat, dar și complexul Național Arena, unde Primăria Capitalei construiește un patinoar și o sală polivalentă, suprafața de spațiu verde urmând să fie diminuată. De reglementare pot beneficia și investitorii privați care au baze sportive și doresc să construiască pe ele. Reamintim că după 1990 mai multe baze sportive, în principal cele de pe malul lacurilor, au fost privatizate cu fostele intreprinderi și au ajuns proprietate privată.

Efectul acestor hotărâri va fi pierderea spațiilor verzi aferente bazelor sportive, dar și autorizarea pe repede înainte a proiectelor importante, fără ca persoanele interesate să poată fi consultate sau să aibă o reacție în timp util.

Prin cele două proiecte de hotărâre Primăria Capitalei modifică regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic General.

Prin primul proiect stabilește autorizarea directă pentru anumite facilități.

„În cazul proiectelor publice, finanţate integral de la: bugetele locale, bugetele fondurilor externe nerambursabile și bugetele creditelor interne și externe, ce urmează a fi realizate pe o singură parcelă sau pe mai multe parcele învecinate, situate în domeniul public, se permite autorizarea directă cu respectarea prevederilor prezentului regulament și cu avizul Arhitectului Şef al Municipiului Bucureşti, numai în cazul în care: parcela/parcelele nu este/sunt situată/situate în zonă construită protejată; nu sunt necesare modificări ale structurii parcelarului din zona învecinată și nici ale configuraţiei străzilor; nu sunt necesare transferări de teren către proprietatea publică”, se arată în primul proiect de hotărâre adoptat.

Nu se specifică un tip anume de construcții, ceea ce înseamnă că pot fi de la școli până la stadioane, teatre, piscine, baze sportive etc.

Al doilea proiect se referă strict la complexe/ baze sportive și amenajări sportive publice, încadrate în Planul Urbanistic general la categoria spații verzi (V3b și V1b).

La capitolul amenajări sportive publice sunt încadrate: Stadionul Național, Palatul Sportului şi Culturii, Stadionul Tineretului, Stadionul Parcul Copilului, Baza sportivă Floreasca.

La capitolul complexe şi baze sportive sunt încadrate: Stadionul Giuleşti, Parcul Sportiv Dinamo, Complex Sportiv Steaua, Stadionul Progresul, Arenele B.N.R., Baza Sportivă Pescăruşul (Bucureştii Noi), Baza Sportivă C.C.C.F. ( Bucureştii Noi – Străuleşti), Baza Sportivă Politehnica, Baza Sportivă Granitul, Baza sportivă Grivița, Clubul Sportiv Metalul, „alte baze şi cluburi sportive”.

Principalele modificări care privesc bazele sportive sunt:

Privind înălțime clădirilor:

în textul vechi se specifica: „înălțimea maximă a clădirilor nu va depăşi P + 2 niveluri”. În textul nou nu este nicio limitare: „pentru funcţiuni publice se vor respecta normele specifice în vigoare sau tema beneficiarului”.

Privind procentul de ocupare al terenului: în textul vechi se specifica: „procentul de ocupare al terenului cu construcţii, platforme, circulaţii carosabile şi pietonale = maxim 15 % cu excepţia spațiilor plantate protejate (V1c) care se mențin conform proiectului inițial; V3b – POT cu construcţii, circulaţii, platforme = maxim 30%.”

În textul nou procentul crește: procentul de ocupare a terenului cu construcţii= maxim 50% cu suplimentare 20% cu circulații, platforme şi 30% cu spații verzi”.

Coeficientul de utilizare al terenului: în textul vechi este de 0,2 pentru complexe și baze sportive, iar pentru amenajări sportive publice – 0.35. În textul propus nu mai este nicio limitare.

”Tinând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 232/2017 pentru modificarea şi completarea H.G. 1093 din 11 decembrie 2013 privind declararea de interes public şi de importanţă naţională a Campionatului European de Fotbal 2020, precum şi a candidaturii României pentru organizarea la Bucureşti a unor meciuri din cadrul Turneului final, şi că prin HCGMB nr.601/22.11.2017 a fost înființată Direcţia Guvernanţă Corporativă și Serviciul EURO- 2020 ca structură distinctă în cadrul aparatului de specialitate al Primarului General cu modificările și completările ulterioare. Evaluând riscurile ce pot apărea prin nesoluţionarea în regim de urgenţă a aspectelor prezentate în raport cu dezvoltarea corectă a teritoriului naţional, cu lipsa actualizării documentelor prevăzute de lege pentru planificarea dezvoltării şi eliberarea autorizatiilor de construire/desfiintare, datorită nefinalizării revizuirii Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti. În vederea respectării garanţiilor funcționale și administrative a măsurilor și rigorilor cerute de UEFA în vederea desfăşurării turneului final al Campionatului European de Fotbal în anul 2020 și realizarea la timp a lucrărilor de infrastructură necesare și a măsurilor administrative referitoare la reabilitarea unor stadioane, străzi şi modernizarea Centrului Vechi. În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de hotărâre.