Bucuresti, sat fara caini. Sistemul "inteligent" de semafoare functioneaza partial, la un an de la aparitia problemelor

La aproape un an de la defectarea sistemului de management al traficului din Bucuresti, doar 72% dintre intersectiile integrate in acest sistem functioneaza si dirijeaza inteligent traficul, respectiv 124 din 171 de intersectii, potrivit datelor furnizate de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro. Din cele 171 de intersectii, doar din 98 se primesc imagini video. Reprezentantii municipalitatii promiteau ca tot sistemul va fi functional pana la finalul anului 2015, insa acest lucru nu s-a intamplat. Sistemul de management al traficului a fost implementat in perioada 2007-2009 si a costat circa 20 milioane de euro.

Intre timp, Primaria Capitalei a anuntat ca va face un parteneriat cu Waze, iar datele primite de la aceasta platforma ar putea fi folosite pentru optimizarea timpilor de semaforizare in intersectiile care nu sunt conectate la sistemul inteligent de dirijare a traficului.

Intrebati de ce nu este functional nici pana acum sistemul si din cauza nu a mai functionat, reprezentantii Primariei Capitalei spun ca a fost vorba despre o neintelegere intre parti, legat de costurile de mentenanta si ca aceasta s-a rezolvat.

„In data de 16.12.2014 Administratia Strazilor a semnat un acord cadru pentru o perioada de 36 de luni in valoare de 57 milioane lei. In data de 03.04.2015 s-a semnat un contract subsecvent de service, mentemanta si un alt contract subsecvent de service in 01.09.2015. Problemele aparute anul trecut au avut nevoie de o perioada mai lunga de rezolvare datorita unor neintelegeri legate de costurile prea mari a unor operatiuni ce urmau a fi desfasurate intre partile contractante. In decursul lunii februarie, in urma unei dezbateri la care a participat Domnul Primar General, reprezentatii Administratiei Strazilor cat si reprezentatii ai SC Uti SA, am reusit ajustarea preturilor astfel incat pana la finalizarea Acordului Cadru semnat in data de 16.12.2014, sa putem desfasura toate activitatile mentionate in acesta. Administratia urmeaza sa semneze un contract subsecvent de mentenanta si service pentru o perioada de doua luni, de asemenea are in curs de derulare un contract de reparatii, care va fi pus in aplicare dupa confirmarea bugetului pe anul 2016, in vederea remedierii problemelor existente (fibra optica si bucle inductive distruse in urma reparatiilor de drumuri si edilitare de pe raza Municipiului Bucuresti)”, se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

La finalul anului trecut, tot la solicitarea HotNews, reprezentantii municipalitatii spun ca sistemul a cazut din cauza lucrarilor la retelele edilitare.

„Din cauza numeroaselor lucrari edilitare desfasurate de Apa Nova, Enel, Luxten sau a firmelor care au executat lucrari de reabilitare a partii carosabile a strazii, avem un numar semnificativ de bucle inductive nefunctionale (bucla inductiva este un senzor instalat pe carosabil, pe fiecare banda de circulatie, inainte de intrarea in intersectiile cuprinse in BTMS, astfel incat, prin acest sistem, sunt numarate masinile care intra in intersectie, informatia ajunge la semafoarele de acolo iar acestea se coreleaza pentru fluidizarea traficului). Administratia Strazilor are pregatita documentatia pentru reparatia acestora, urmand ca odata cu inceperea noului an sa incheiem un contract subsecvent avand drept obiectiv repararea acestora”, se arata in raspunsul Primariei Capitalei.

Un parteneriat cu Waze ar putea rezolva o parte din problemele

In Municipiul Bucuresti sunt 434 de intersectii semaforizate, iar in sistemul de management al traficului sunt integrate doar 171 de intersectii. Restul functioneaza traditional, traficul nefiind derajat. Primaria Capitalei a anuntat recent ca va face un parteneriat cu Waze pentru a primi informatii de pe aceasta platforma. Informatiile vor fi folosite atat pentru ca municipalitatea sa afle pe ce strazi sunt gropi, utilizatorii WAZE raportand aceste date, dar si pentru a corela datele cu sistemul de management al traficului si a optimiza restul semafoarelor, care nu sunt integrate in sistemul inteligent de dirijare a traficului.

” Parteneriatul dintre municipalitate si Waze este in curs de tratative inaintate, dar nu a fost inca incheiat. Acesta nu implica nici o relatie financiara, ci numai schimb de informatii si date privind situatia drumurilor si a traficului. Motivul intarzierii semnarii este numai de natura tehnica, necesitand mai multe discutii intre tehnicienii celor doua parti privind posibilitatea schimbului de date directe intre aplicatia Waze si Sistemul de Management al Traficului”, se arata intr-un raspuns trimis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.

Alex Ichim, purtatorul de cuvant al Primariei Capitalei, a explicat la ce vor fi folosite datele obtinute de la Waze: „In primul rand va fi folosit pentru a afla date despre gropile din carosabil, apoi pentru informatii privind traficul. Comparam datele de la Waze cu cele din sistemul de management al traficului sa vedem daca coincid si sa imbunatatim sistemul. Apoi cu ajutorul informatiilor de la Waze vom optimiza timpii de semaforizare la intersectiile care nu sunt dirijate inteligent, plus, putem trimite echipaje de politie, in timp real, pentru deblocarea intersectiilor blocate”.

Despre sistemul de management al traficului si problemele pe care le are

Sistemul de management al traficului nu functioneaza din vara anului 2016. Realizarea Sistemului de Management al Traficului din Bucuresti a facut parte din programul multisector pentru BUCURESTI, program finantat printr-un imprumut de la BERD, si a costat circa 20 milioane de euro. Sistemul din Trafic a fost instalat in perioada 2007 – 2009.

Fluxurile de trafic sunt coordonate prin intermediul Centrului de Control a municipalitatii care dispune de echipamente de cea mai inalta tehnicitate, fiind unul dintre cele mai performante din Europa.

Zona initiala de implementare pentru acest proiect a fost inelul principal de circulatie si axa Nord-Sud a orasului, cu un total de 100 intersectii. Ulterior, printr-o extensie a proiectului, s-au mai integrat pana la 171 de intersectii.

Intr-un raport intermiar al Planului Mobilitate Urbana Durabila Regiunea Bucuresti-Ilfov finantat de BERD sunt dezvaluite mai multe probleme legate de sistemul de management al traficului. Cea mai importanta este ca din cele 271 de intersectii echipate cu senzori pentru monitorizarea traficului, doar 170 sunt legate la sistem.

” Sistemul de management al traficului din Bucuresti (SMTB) a fost implementat de compania romaneasca UTI intre 2007 si 2009. Initial, sistemul acoperea 96 intersectii, dar a fost extins pe parcursul ultimilor ani, pentru a acoperi astazi aproximativ 271 intersectii din cele 450 de intersectii semaforizate din oras. Dintre aceste 270 intersectii, aproximativ 170 sunt conectate la Centrul de Control, in vreme ce restul nu sunt conectate. Cele 170 de intersectii care sunt conectate la sistem (printr-o retea de fibra optica) au antene si sistem de detectare video, iar sistemul are capacitatea de a adapta timpii de semaforizare. Cele 100 de intersectii neconectate au doar detectori de trafic, iar putine dintre ele au planuri pentru modificarea fazelor de trafic. Planurile pentru modificarea fazelor de semaforizare pot fi schimbate numai cu aprobare de la Primarie. Datele inregistrate pot fi descarcate de la intersectiile neconectate, dar nu exista informatii in timp real despre avariile de sistem”, se arata in raport.

O alta problema este ca „nu exista interventie live in program”, neexistand ingineri de trafic care sa poata face acest lucru, iar contractul de mentenanta a sistemului a expirat.

„In timp ce sistemul a fost proiectat pentru interventia in timp real, implementarea limitata si lipsa intretinerii au condus la utilizarea sistemului pentru gestionarea punctuala a incidentelor. Desi este o companie privata si, prin urmare, nu se afla intr-o pozitie decizionala cu privire la sistemul de transport, compania are o pozitie foarte puternica in gestionarea traficului (…) In prezent, contractul de intretinere este expirat, si astfel SMTB nu ofera serviciile pe care trebuie sa le furnizeze. (…) Informatiile de mai sus implica faptul ca prezentul SMTB poate fi „prea sofisticat” si mare pentru capacitatea profesionala a orasului. Chiar daca nu exista nici o indoiala ca, operat cu resurse profesionale adecvate, acest sistem poate fi utilizat pentru a reduce congestiile de trafic tot mai mari, este necesar sa exploram care este cea mai buna optiune pentru a obtine un centru de control al traficului in Bucuresti”, se arata in raport.

In ceea ce priveste managementul vehiculelor pentru transportului public, numai ~ 300 autobuze au capabilitate de a solicita prioritate la intersectii, dar este neclar in ce masura acest lucru este folosit, este alta problema sesizata in document.

Esecul sistemului de management al traficului de a funtiona la potentialul sau complet poate fi in principal atribuit urmatoarelor institutii, se arata in raport:

– Departamentului de transport al orasului ii lipseste un numar potrivit de angajati. Exista doar trei angajati in departament si ei trebuie sa se confrunte cu toate problemele de trafic din oras. Ei nu interactioneaza zilnic sau in mod obisnuit cu operatorii de la centrul de control. In plus, personalului departamentului ii lipseste capacitatea profesionala de a administra corespunzator un astfel de centru de control atat de sofisticat.

– SMTB insusi este gazduit la sediul UTI iar personalul care lucreaza acolo este alcatuit numai din operatori care monitorizeaza starea traficului. Nu exista un inginer de trafic la centrul de control si nici personal cu o capacitate profesionala suficienta pentru a utiliza acest sistem la intregul sau potential.

– In plus, contractul de intretinere a SMTB a expirat si nu a fost innoit din cauza lipsei resurselor financiare.

– Numai 300 autobuze sunt echipate cu tehnologia necesara pentru a solicita prioritate, dar deoarece acestea nu sunt alocate pe aceleasi rute, nu exista posibilitatea oferirii de benzi de prioritate pentru autobuzele aflate in intarziere

– Fondurile pentru intretinere lipsesc si mare parte a infrastructurii este deteriorata.

Raportul prezinta si optiuni de extindere a sistemului:

a. Conectarea tuturor intersectiilor semaforizate la SMTB

b. Actualizarea programelor de semnalizare de la SMTB

c. Echiparea tuturor vehiculelor de transport public cu emitatori ce le vor permite sa aiba prioritate in intersectii

d. Instalarea de VMS (semnale cu mesaj variabil) combinate cu detectoare ce vor oferi informatii in timp real despre evenimentele speciale, timpii de calatorie si optiunile de ruta

e. Capacitate de amendare, inclusiv trecerea pe rosu la semafor, utilizarea benzii pentru transport public de catre traficul general, incalcarea limitei de viteza.

Bucuresti, sat fara caini. Sistemul "inteligent" de semafoare functioneaza partial, la un an de la aparitia problemelor

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”