Bucurestiul, un oras neprietenos cu biciclistii: doar 6 km de piste, nesiguranta maxima pentru cei care se aventureaza pe doua roti in trafic

Bucurestiul are 5,97 km de piste pentru biciclete, iar acestea nu sunt sigure pentru biciclisti, potrivit raportului Organizatiei pentru Promovarea Transportului Alernativ in Romania (OPTAR) pe anul 2015. In plus, biciclistii reclama lipsa altor facilitati care sa incurajeze bucurestenii sa pedaleze: rasteluri sigure pentru biciclete, accesul zilnic la metrou, noduri intermodale care sa permita transferul de la bicicleta la un alt mijloc de transport si invers.

Cei 5,97 km de piste pentru biciclete in Bucuresti sunt pe urmatoarele bulevarde:

• 1.67 km – Strada Liviu Rebreanu
• 1.24 km – Strada Buzesti
• 2.11 km – Bulevardul Aviatorilor
• 0.5 km – Bulevardul Prezan
• 0.45 km – Strada Constantin Marinescu

Potrivit raportului OPTAR nici aceste piste nu sunt sigure. „Pista de pe Bulevardul Aviatorilor (2.11 km) este realizata pe trotuar, cu dublu sens (latime 1 metru pe sens) pe ambele trotuare, fiind intrerupta de o parcare si oprindu-se in liftul statiei de metrou Aviatorilor. Pista nu are continuitate nici in intersectia de la Monumentul Eroilor Aerului. Pista de pe Bulevardul Prezan (0.5 km) este realizata pe trotuar, cu o latime de un metru, pe ambele trotuare. Pista de pe Strada Constantin Marinescu nu a aparut vreodata in vreun document al Administratiei Strazilor Bucuresti sau al Brigazii de Politie Rutiera. Pietonii si biciclistii sunt pusi in pericol pe acest tronson de drum deoarece pietonii nu au spatiu necesar pentru a se deplasa”, se arata in raportul OPTAR.

In ceea ce priveste pista pentru biciclete de pe Bulevardul Liviu Rebreanu, deschisa in 2013, Reprezentantii organizatiei spun ca repeta greselile pistelor receptionate in 2008 si 2011. „La capete, pista nu ofera solutii pentru ca biciclistii sa o acceseze sau sa o paraseasca in siguranta. Realizata exclusiv pe trotuare, aceasta lucrare n-a tinut cont de spatiile de siguranta obligatorii. Cu o latime de un metru (1m), pista nu asigura fluiditate bicicletelor fortand biciclistii sa efectueze manevra de depasire pe trotuar, prin incalcarea legii, deci, prin punerea in pericol a participantilor la trafic. Lucrarile nu au tinut cont de necesitatea amenajarii zonelor de acumulare a bicicletelor, pista blocandu-se atunci cand biciclistii se opresc la semafor pentru a efectua virajul. Amenajarea unor viraje s-a facut in unghi, fara sa se tina cont de spatiul suplimentar necesar efectuarii manevrei. In unele cazuri, bordurile tesite, care nu sunt aduse la nivel, sunt orientate in unghi de aproximativ 45 de grade fata de axul pistei, favorizand producerea de accidente prin deraparea rotii”, se arata in raportul OPTAR.

Nici pista pentru biciclete de pe strada Buzesti deschisa de Primaria Capitalei in 2014 nu este sigura pentru biciclisti desi este realizata in mare parte pe carosabil, spun reprezentantii OPTAR.

„Marcajul de delimitare a fost executat la 175 – 180 cm de bordura, latimea utilizabila fiind mai mica de 76 de centimetri din cauza obstacolelor din apropierea pistei (bordurile prea inalte) si a celor montate pe suprafata pistei (stalpii de delimitare). Din aceasta cauza, manevra de depasire in spatiul pistei este dificila, punand biciclistii in pericol. Montarea stalpilor de delimitare nu blocheaza masinile de a intra pe suprafata pistei si de a o bloca. Dar, atunci cand pista e blocata de masini, biciclistii sunt obligati sa coboare de pe biciclete si sa ridice bicicleta peste delimitarea pistei. Operatiunea ar trebui repetata atunci cand se depaseste obstacolul care blocheaza pista. In aceste conditii, montarea delimitatoarelor nu si-au atins scopul si contribuie la ingreunarea utilizarii pistei. Cu o lungime de aproximativ 700 m, pista are mai multe sicane, neasigurand drumul cel mai scurt de la un capat la celalalt. Mai multe guri de canalizare se afla pe suprafata pistei, cu fantele de scurgere de-a lungul directiei de mers a bicicletelor. Din aceasta cauza, colturile gratarului pot taia anvelopele bicicletelor sau chiar bloca rotile acestora”, se arata in raportul OPTAR.

Pe timpul iernilor 2013-2014 si 2014-2015, pista pentru biciclete de pe strada Buzesti a fost folosita de administratorul de drum pentru a depozita zapada adunata de pe benzile destinate transportului motorizat individual, mai spun reprezentantii organizatiei.

In ceea ce priveste pista de biciclete de pe Calea Victorie, unde municipalitatea aproape a finalizat lucrarile, reprezentantii OPTAR sustin ca blocurile de granit din apropierea pistei sunt un pericol pentru biciclisti si pietoni.

„Pe tronsoanele de pista unde nu exista bolarzi intre sensurile de circulatie, latimea utilizabila37 a pistei este de 236 cm, cumulat pentru ambele sensuri de circulatie. Manevra de depasire intre biciclisti se poate face in siguranta. Pe tronsoanele de pista unde exista bolarzi pe mijlocul pistei, latimea utilizabila a unui sens de circulatie este de 77.5 cm. Pe aceste tronsoane si in apropierea acestora, manevra de depasire pune in pericol biciclistii. Cel mai important avantaj al pistei pentru biciclete de pe Calea Victoriei este cel dat de deschiderea contrasensului pentru biciclete. Este primul proiect pus in aplicare in Bucuresti care ofera aceasta facilitate. Aceasta practica este folosita in mod uzual in orasele unde se aplica masuri de incurajare a mersului cu bicicleta. Deasemenea, delimitarea unor zone de acumulare pentru biciclisti, in fata masinilor oprite la semafor, o intalnim pentru prima data in Bucuresti. Aceasta este o masura de crestere a sigurantei rutiere prin faptul ca biciclistilor li se asigura vizibilitate maxima, in unghiul maxim de vizibilitate al autovehiculelor. Distanta dintre aceste zone si linia de oprire a autovehiculelor este insuficienta pentru a asigura o buna vizibilitate asupra biciclistilor din cabinele inalte ale autovehiculelor”, se arata in raportul OPTAR.

Pe langa lipsa benzilor pentru biciclete, raportul OPTAR trece in revista si lipsa altor facilitati:

– biciclistilor le este interzis accesul pe benzile dedicate transportului public (transportul in comun si TAXI);

– in zona Bucuresti – Ilfov exista un singur nod intermodal care asigura transferul de la bicicleta la un alt mijloc de transport si invers. Este vorba de o initiativa privata in parcarea subterana de la Intercontinental.

Soferii care au locuri de parcare inchiriate isi pot lasa bicicleta in rastelul pus la dispozitie. Bicicletele sunt in siguranta, fiind amplasate in imediata apropiere a cabinei de paza. „In apropierea catorva statii de metrou exista cateva rastele pentru biciclete. Acestea nu ofera siguranta bicicletei din cauza imposibilitatii asigurarii principalelor componente: roti si cadru. Unele dintre rastele sunt executate din materiale de slaba calitate, usor de deteriorat”, se arata in raport.

– din 2010, accesul cu bicicleta la metrou este permis, in anumite conditii. Accesul in metrou cu biciclete este permis in zilele lucratoare intre orele 20:00 – 23:00 si permanent in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale; accesul in tren este permis numai pe la prima usa in sensul de mers al trenului.

– pe trenurile CFR se pot transporta gratuit biciclete pliabile/demontabile, la clasa 1 si a 2-a ca bagaj de mana, cu conditia sa nu incomodeze ceilalti pasageri. Fiecare calator dispune pentru bagajele sale de mana doar de spatiul situat deasupra locului pe care il ocupa. La trenurile InterRegio la care exista pictograma ￢bicicleta￢ in Mersul Trenurilor de pe site-ul www.cfrcalatori.ro se pot lua la transport biciclete nedemontabile pentru care se achita la casele de bilete un tarif de 10 lei. La trenurile Regio cu spatii interioare mari se pot transporta biciclete nedemontabile, la clasa a 2-a, pentru care se achita la casele de bilete un tarif de 5 lei .

„Din practica, s-a dovedit ca deseori transportul bicicletei cu trenurile CFR este o adevarata aventura. In ultimii ani au fost semnalate cazuri cand s-a refuzat eliberarea de bilete pentru biciclete, nu au existat tot timpul dotari pentru biciclete chiar daca trenul era anuntat ca le va avea, etc”, se arata in raportul OPTAR.

Potrivit documentului, biciclistii se confrunta in trafic cu mai multe pericole, din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate:

– deschiderea portierelor fara ca pasagerii sau soferul autovehiculului sa se asigure;

– soferii masinilor care fac livrari in Bucuresti, atunci cand apar pe neasteptate de dupa masini, fara sa se asigure;

– soferii masinilor de transport public (RATB si TAXI) care forteza depasirea biciclistilor si apoi le franeza in fata sau chiar ii „imping” spre trotuar;

– oarte multe constructii, ridicate in zona drumului public, reduc vizibilitatea si contribuie la cresterea situatiilor de risc. Chioscuri amplasate pe coltul trotuarelor sau in statii, panouri publicitare in intersectii, terase si santiere care blocheaza trotuare sau piste fara sa ofere rute alternative protejate sunt doar cateva dintre situatiile frecvente care contribuie la scaderea sigurantei rutiere.

Raportul OPTAR recunoaste ca in Bucuresti exista persoane care, atunci cand utilizeaza bicicleta, nu respecta regulile de circulatie. „Cele mai des incalcate reguli sunt cele privitoare la circulatia pe trotuar si circulatia pe aleile pietonale din parcuri si gradini, cu stanjenirea pietonilor. Deasemenea, nerespectarea semnificatiei semaforului, lipsa elementelor reflectorizante si a luminilor la lasarea intunericului sunt deseori sesizate. Pentru biciclistii incepatori, dar nu numai, asociatia OPTAR a realizat Ghidul Biciclistului30, un manual cu informatii utile prezentate intr-o forma usor de de inteles”, se arata in raport.

In raportul OPTAR scrie si de disparitia benzii pentru biciclete de pe Soseaua Colentina, prima pista de biciclete din Bucuresti realizata in anii ’70. „Aceasta avea o latime de 150 cm si era separata de traficul pietonal si de cel motorizat. Ea a fost dezafectata in 2007 pentru a se crea locuri de parcare pentru autoturisme. Tronsoane scurte din aceasta pista se mai pot vedea si astazi”, se mai arata in raport.

Informatie de context

Primaria Capitalei prin Administratia Strazilor Bucuresti a creat in 2012 un prejudiciu de 10,6 milioane lei fiindca nu a refacut pistele de biciclete din Bucuresti, inchise anul trecut de Politia Rutiera, potrivit unui raport al Curtii de Conturi. Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. In 2012, Politia Rutiera a inchis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale.

Curtea de Conturi a constatat „efectuarea de cheltuieli ineficace si ineficiente in valoare estimata de 10.600 mii lei ca urmare a faptului ca Administratia Strazilor nu a luat masuri de refacere a pistelor de biciclete deteriorate din multiple cauze (lucrari de interventii derulate pe trotuare, lucrari pentru realizarea „retelei metropolitane de fibra optica pentru telecomunicatii”, accidente rutiere) si nici masuri pentru achizitionarea si montarea indicatoarelor de semnalizare si a stalpilor de protectie, ceea ce a condus la retragerea temporara a avizului de functionare de catre Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti – Brigada rutiera pentru 28 piste de biciclitti din cele 39 amenajate. In aceste conditii nici obiectivul amenajarii pistelor de biciclisti (crearea unui flux separat pentru acestia de traficul rutier, in conditii de siguranta), deci eficacitatea investitiei nu au fost atinse”, se arata in raportul institutiei.

Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. In 2012, Politia Rutiera a inchis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale.

In 2011 insa, cu aproape un an inainte sa inchida pistele, Politia Rutiera a cerut Administratiei Strazilor sa remedieze aceste erori.

Cu toate acestea, in acest interval de timp Administratia Strazilor nu a facut nimic. Acum, institutia sustine ca pistele au iesit din garantie si firmele care au incasat cele 11 milioane de euro numai au nicio obligatie. „Pistele pentru biciclisti au fost desfiintate dupa ce au iesit din garantia oferita de firma care le-a construit”, a raspuns Administratia Strazilor sec.

In 2008, potrivit informatiilor furnizate de Administratia Strazilor, s-au realizat circa 60 de km de pista pentru biciclete.

Strazile pe care s-au realizat pistele sunt: Bd. Libertatii – Piata Constitutiei – Bd. Unirii – Piata Alba Iulia – Bd. Decebal -Piata Muncii; Bd. Cantemir – Bd. Tineretului – Calea Vacaresti; Bd. Constantin Prezan – Bd. Aviatorilor; Piata Presei Libere – Campus Agronomie – Bd Kiseleff – Bd. Lascar Catargiu – Piata Romana; Bd. Basarabia – Str. Bucovina; Bd. Iuliu Maniu -Bd. Geniului – Str. Bagdasar -Str. Gh. Marinescu – Sos. Colentina – Splaiul Independentei; Splaiul Independentei – Bd. Kogalniceanu – Bd. Elisabeta – Bd. Sincai – Splaiul Unirii – Bd. Bravu – Calea Vacaresti; Str. Campia Libertatii – Bd. Baba Novac – Bd. Brancusi; Bd. N. Grigorescu -Bd. Rebreanu; Bd. L. Rebreanu – Bd. N. Grigorescu – Bd. Camil Ressu.

Realizarea acestora a costat 5 milioane de lei, echivalentul a circa 1 milion de euro. Firma care le-a construit se numeste Marcatin, iar cea care le-a proiectat Global Service. Aceste piste nu au fost semaforizate.

In 2010, potrivit raspunsului dat de Administratia Strazilor la solicitarea HotNews.ro, s-au realizat 68 de km de piste pentru biciclete. Pistele s-au trasat pe strazile: Calea Plevnei, Piata Charles de Gaulle, Bucurestii Noi, Viilor, Serban Voda, Odoarei, Valea Oltului, Soseaua Petricani, Valea Ialomitei, Valea Argesului, Ghencea, Mihai Bravu, Drumul Sarii, Polografiei, Timisoara, Drumul Taberei, Brasov, Constantin Prezan, Unirii, Oltenitei, 13 Septembrie, Sibiu, 1 Mai, Calea Dorobanti, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Bucuresti – Ploiesti, Piata Presei, Aviatorilor, Theodor Pallady, Fantana Miorita si bd. Tudor Vladimirescu.

Amenajarea acestor piste a costat 50 de milioane de lei – circa 10 milioane de euro, si au fost realizate de firmele DUMAVA si UTI Trafic. Daca facem un calcul, pentru un km de vopsit trotuarul s-au platit 125.000 de euro. In acest pret intra si montarea semafoarelor pentru biciclete, in anumite locuri. Pentru atribuirea contractului Administratia Strazilor sustine ca a facut licitatie.

Si pistele de biciclete din acest pachet au avut un proiectant: firma Search Corporation.

In medie, pentru 1 km de pista pentru bicicleta municipalitatea a platit 150.000 de euro. Ce inseamna pista de bicicleta pentru Administratia Strazilor: un metru de trotuar vopsit cu vopsea grunjoasa verde si galbena, stantata din loc in loc cu cate o bicicleta alba.

Cine plateste pentru prejudiciul cauzat? Nimeni. Potrivit unui raspuns trimis de Administratia Strazilor la solicitarea HotNews.ro, nimeni, deoarece pistele au iesit din garantie. Institutia intentioneaza in acest moment sa construiasca alte piste pentru biciclete, acestea urmand sa fie amplasate pe carosabil.

Puteti descarca si citi raportul OPTAR pe 2015 AICI.