Business Report: Cati bani cheltuiesc companiile pentru fericirea angajatilor romani; Zonele cu cele mai ieftine chirii din Bucuresti; Aproape 40% din spatiul cibernetic national a fost atacat

Cati bani cheltuiesc companiile pentru fericirea angajatilor romani. Spatiul de lucru pe care companiile il ofera angajatilor a devenit un element esential in atragerea si retentia talentelor. Pentru a retine angajatii, companiile investesc intre 300 si 800 de euro/mp penru amenajarea birourilor,potrivit datelor companiei de consultanta imobiliara JLL. Pe langa bonusurile oferite de angajatori, se pare ca mediul de lucru a devenit mai important in alegerea unui loc de munca decat pachetul salarial, potrivit studiilor recente. In acest context, companiile sunt dispuse sa investeasca sume apreciabile in amenajarea spatiilor de munca. „Dezvoltatorii, investitorii si chiriasii acorda o atentie din ce in ce mai mare amenajarii spatiilor de birouri, in contextul modificarilor obiceiurilor si asteptarilor angajatilor la si de la locul de munca. In functie de facilitatile si serviciile incluse, companiile sunt dispuse sa cheltuiasca pana la 800 euro/mp doar pentru amenajarea spatiilor de birouri”, spune Cezar Florea, Associate Director, Head of Project and Development Services JLL Romania, potrivit Economica.net.

Aproape 40% din spatiul cibernetic national a fost atacat. E nevoie de implicare! Centrul National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica (CERT) a colectat si procesat peste 110 milioane de de alerte de securitate cibernetica anul trecut, iar in primele sase luni ale acestui an, numarul lor a depasit 72 de milioane. Numarul atacurilor cibernetice care vizeaza tara noastra este in crestere, iar „conform cadrului legal existent, CERT-RO, si nici o alta institutie de stat sau companie privata, nu poate impune masuri prin care sa oblige proprietarii de infrastructuri informatice sa isi securizeze sistemele sau sa notifice incidentele. In aceste conditii, desi informam cu privire la pericolele care apar in spatiul cibernetic, responsabilitatea de a-si asigura securitatea apartine detinatorilor de infrastructuri cibernetice”, se arata in raportul CERT-RO. Dispozitivele sau echipamentele de retea de uz casnic (ex.: routere wireless), sau cele care fac parte din categoria Internet of Things (IoT) (camere web, smart TV, smartphone, imprimante etc.), odata conectate la Internet, devin tinta atacatorilor, iar vulnerabilitatile acestora sunt exploatate de catre acestia pentru a compromite reteaua din care fac parte, sau pentru lansarea de atacuri asupra altor tinte din Internet, scrie Capital.ro.

Toamna bobocilor: Zonele cu cele mai ieftine chirii din Bucuresti. Studentii intra la cursuri de luna viitoare. Cei care nu au loc in caminele de stat sau cele private, sunt nevoiti sa se indrepte spre chirie. Cele mai ieftine chirii la garsonierele din Bucuresti se regasesc in zone care nu au acces la metrou. Astfel, cea mai mica chirie pentru o garsoniera se regaseste in Drumul Taberei-Ghencea, acolo unde de-abia anul viitor ar putea fi inaugurata noua linie de metrou. Proprietarii cer in medie 214 euro pe luna, arata datele Anuntul.ro. Topul celor mai ieftine chirii este completat de Pantelimon, acolo unde proprietarii cer in medie 220 de euro pentru o garsoniera si Berceni-Giurgiului, unde chiria medie este de 230 de euro. Urmeaza in clasament zona Rahova-Sebastian, acolo unde chiria este de 235 de euro si Colentina-Obor, cu 239 euro, anunta Economica.net.

Ce trebuie sa stie angajatorii care vor sa-si monitorizeze angajatii la locul de munca. Recent, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat castig de cauza romanului concediat, acum zece ani, pentru ca folosea internetul de la serviciu in scopuri personale. Totodata, Regulamentul General de Protectie a Datelor cu Caracter Personal (GDPR) are noi reguli, mai restrictive, care trebuie respectate de catre firmele care vor sa-si monitorizeze angajatii la birou. Astfel, implementarea oricaror sisteme de supraveghere video, de monitorizare a corespondentei electronice, instalarea mijloacelor de monitorizare a autovehiculelor, dar mai ales implementarea oricaror mijloace automate de monitorizare a performantei profesionale a angajatilor vor trebui revizuite cu atentie inainte de intrarea in vigoare a GDPR, mai precizeaza specialista PeliFilip. Sanctiunile ce pot fi aplicate de autoritatea competenta se apropie de cele aplicate de Consiliul Concurentei: pana la 4% din cifra globala de afaceri sau 20 de milioane de euro, oricare din acestea este mai mare, scrie NewMoney.

Scandalul Dieselgate ieftineste masinile premium germane in Romania. Clientii romani ai marcilor germane vor beneficia de bonusuri cuprinse intre 1.000 si 2.000 de euro in momentul achizitiei unui vehicul nou „prietenos cu mediul”. BMW si Daimler au extins si in Romania pachetul de beneficii oferit clientilor germani. Fara ca statul roman sa miste un deget in privinta vehiculelor implicate in scandalul Dieselgate, doua mari grupuri germane promit acordarea de bonusuri si compensatii financiare clientilor de la noi. Desigur, o astfel de masura este mai degraba menita sa redreseze imaginea industriei auto din cel mai puternic stat european decat sa sustina achizitiile, mai ales ca vorbim despre vehicule premium cu preturi ridicate, informeaza Capital.ro.

The Global Human Capital Report 2017: Romania, locul 42 din 130, in ceea ce priveste dezvoltarea capitalului uman. Romania ocupa locul 42 din 130 de state la nivel mondial in functie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human capital Report 2017, publicat miercuri de Forumul Economic Mondial (WEF). In medie, doar 62% din capitalul uman este dezvoltat, la nivel global, in timp ce restul, de 38%, este pierdut. Romania, cu 66,12% din capitalul uman dezvoltat, se afla peste medie, insa mult sub alte state din UE si regiune. The Global Human capital Index clasifica tarile in functie de cat de bine isi dezvolta capitalul uman dupa: capacitate – este determinata in mare parte de educatia formala; aplicarea – cum sunt puse la lucru abilitatile; dezvoltare – situatia educatiei formale pentru urmatoarea generatie de lucratori si eforturile de imbunatatire a actualei forte de munca; know-how – amploarea abilitatilor specializate in cinci grupe de varsta, potrivit curs de guvernare.