Business report ​​Cu sau fără lumini de sărbători? Kurzarbeit va fi aplicat și după starea de alertă. RCA mai scump pentru șoferii profesioniști. Avem cea mai redusă rată de recuperare economică din UE. Economia și vaccinul

​​Cu sau fără lumini de sărbători? Cât au cheltuit primăriile pe beculețe ● Kurzarbeit va fi aplicat și după starea de alertă, dispare obligația pentru REVISAL ● RCA mai scump pentru șoferii profesioniști, după trei ani de liniște ● Google Pay, disponibil în România prin mai multe aplicații de banking ● România, pe primul loc în Europa din perspectiva creșterii costurilor cu serviciile medicale estimate pentru 2020 ● Logistica de zeci de miliarde de dolari pentru pregătirea distribuției fiolelor anti-Covid ● România are cea mai redusă rată de recuperare economică din UE. De ce? ● Firmele tăiate de la ajutoare acuză Guvernul că n-a ținut cont de recomandările Comisiei Europene ● Guvernul vrea să modifice legea offshore, relaxând suprataxarea producţiei de gaze ● Economisirea la romani: unul din trei ar tine banii intr-un plic in sifonier ● Economia și vaccinul.

Cu sau fără lumini de sărbători? Cât au cheltuit primăriile pe beculețe. Cheltuielile exorbitante făcute de foștii primari pentru iluminatul festiv, prin contracte ținute departe de ochii publicului, pun sub semnul întrebării felul în cale vor arăta orașele de sărbătorile care se apropie. Puțini români vor să se lipsească de luminile care scaldă străzile și să se reîntoarcă la cenușiul ceaușist al Crăciunului, dar când se uită la nota de plată situația se schimbă. Anul trecut, de exemplu, Gabriela Firea a cheltuit pentru iluminatul Bucureștiului 12,9 milioane de lei, adică aproximativ 2,7 milioane de euro, spre deosebire de Viena ale cărei cheltuieli au fost la mai puțin de jumătate, doar 1,2 milioane euro. Cam tot atât a scos din buzunar și Constanța- 1,15 mil. euro. Primăriile din România au cheltuit, în 2019, în medie pentru iluminatul festiv 1.021.546,27 lei, arată un studiu făcut de InfoCons. Această sumă reprezintă o creștere cu 73% față de cea cheltuită în 2017, scrie Europa Libera.

Modificări la programul Kurzarbeit – va fi aplicat și după starea de alertă, nouă procedură și termen de decontare a banilor de la Guvern, dispare obligația pentru REVISAL. Programul de muncă flexibilă (Kurzarbeit) va putea fi aplicat de angajatori și după încetarea stării de alertă, pe o perioadă de până la 3 luni după încetarea acesteia, cu primirea subvenției aferente de la Guvern, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților. Totodată, autoritățile vor trebuie să deconteze angajatorilor sumele de la buget în cel mult 5 zile de la efecturea demersurilor în acest sens. De ce este important: Conform programului în vigoare, în cazul reducerii temporare a activităţii determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii aflați în situații excepționale vor putea reduce cu cel mult 50% durata de muncă prevăzută în contractul individual cu normă întreagă al angajaților, pe o perioadă de cel puțin 5 zile, iar Guvernul va subvenționa 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus. Măsura va putea fi aplicată la nivel național sau sectorial, în domenii în care se înregistrează scăderea cifrei de afaceri, din luna anterioară aplicării măsurii, cu cel puțin 25% față de media anului anterior pentru cel puțin 10% din contribuabili marii și mijlocii, scrie profit.ro

RCA mai scump pentru șoferii profesioniști, după trei ani de liniște. Industria transportului de marfă se agită, service-urile răspund. După ce în aprilie 2017 au reușit să identifice metoda pentru a plăti RCA la tarife aproape fără precedent de mici, transportatorii din industria transporturilor de marfă, unul dintre cei mai mari angajatori la nivel național, sunt iar puși în fața unei scumpiri a asigurării. Perspectiva exploziei prețurilor, care a urmat falimentelor Astra Asigurări și Carpatica Asig, în 2015-2016, este prea apropiată pentru ca o nouă scumpire, deși încă incomparabilă cu cele la care am asistat în trecut, să nu stârnească reacții aprinse, după cum reiese din declarațiile venite de la reprezentanții a două dintre organizațiile industriei transporturilor, una dintre ele devenită între timp și purtător de cuvânt al industriei reparațiilor de vehicule. Augustin Hagiu, președintele FORT, anunță abrupt că ASF și service-urile sunt vinovate pentru scumpirile care, în opinia sa, nu se vor opri aici. COTAR îl contrazice pe Hagiu și îi amintește că un camion comite, în medie, de patru ori mai multe accidente decât un autoturism. Hagiu spune chiar că se pregătește să scoată oamenii în Piața Victoriei, pentru a protesta împotriva scumpirilor, așa cum s-a mai întâmplat și în 2015-2016, potrivit Economica.net.

Google Pay, disponibil în România prin mai multe aplicații de banking . Începând din această săptămână, Google Pay este disponibil în România prin intermediul aplicațiilor mobile ale instituțiilor financiare partenere. Google a colaborat cu MasterCard și Visa, precum și instituții financiare partenere pentru a aduce o experiență de plată mai sigură, mai simplă și mai utilă în România- anunţă Google. La acest moment, Google Pay este disponibil în România prin aplicațiile următoarelor instituții, urmând ca altele să se alăture ulterior: Revolut, Curve, Transferwise, ING Bank, UniCredit Bank, Banca Transilvania, Alpha Bank, CEC Bank, Viva Wallet și Orange Money. Deși aplicația Google Pay nu este disponibilă direct în România, clienții acestor instituții financiare vor putea utiliza Google Pay online și în orice magazin care acceptă plăți contactless prin Visa sau Mastercard. Soluția tehnică se numește „Google Pay as a service”, ce permite emitenților de carduri să integreze Google Pay în aplicațiile lor mobile de plată, anunță Startupcafe.ro

România, pe primul loc în Europa din perspectiva creșterii costurilor cu serviciile medicale estimate pentru 2020. Telemedicina prinde viteză, consilierea virtuală, încă nu. Ținerea sub control a costurilor devine esențială întrucât, la nivel global, 68% dintre asigurători se așteaptă la creșterea daunelor, urmare a infectărilor, îngrijirii și tratamentului legat de COVID-19.În 2021 se așteaptă o creștere a costurilor medicale peste rata inflației. Flexibilizarea programului de lucru și migrarea către work-from-home determină schimbări de beneficii semnificative în programele de beneficii pentru angajați. Potrivit celui mai recent raport MMB, realizat la nivel global întreruperile în furnizarea serviciilor medicale și schimbarea modelelor de lucru ca urmare a crizei sanitare COVID-19 vor avea un impact major în beneficiile medicale, atât din perspectiva costurilor dar și asupra modului în care beneficiile medicale sunt acordate de angajatori, potrivit FinEco24News.

Marea provocare mondială a vaccinului: Logistica de zeci de miliarde de dolari pentru pregătirea distribuției fiolelor anti-Covid. Experții estimează că necesarul de vaccinuri anti-Covid la nivel global se cifrează undeva între 12 și 15 miliarde de doze. În acest moment, capacitatea de producție și distribuție este de aproximativ 6,4 miliarde de doze pe an, dar pentru 2021 experții se așteaptă să se ajungă la producerea a nouă miliarde de fiole, scrie Anna Nagurney, profesor managementul operațiunilor, la University of Massachusetts Amherst, într-un articol pentru The Conversation. Pentru distribuirea acestor vaccinuri, unele cu instabilitate mare, este nevoie de condiții speciale de depozitare și transport, adică de un lanț logistic, numit în literatura de specialitate lanțul de frig, mult mai dezvoltat decât cel existent în prezent, scrie Cursdeguvernare.ro.

România are cea mai redusă rată de recuperare economică din UE. De ce? Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd rezultatele, sau banii nu au ajuns unde trebuia să ajungă pentru susţinerea economiei? În doar 8 luni, datoria publică a crescut cu nu mai puţin de 75 mld. lei. După aproape cinci luni de la prezentarea planului de relan­sa­re economică anunţat la da­ta de 1 iulie 2020 de către pre­şedintele Klaus Iohannis, prin care IMM-urile urma să primească granturi pen­tru capital de lucru în valoare de 2.000 de euro, niciun cent nu a ajuns la firme, acum, la jumătatea lui noiembrie. Companiile occi­den­tale au primit ajutoare de supravieţuire de zeci de miliarde de euro, la o simplă cerere. Cifrele nu aveau cum să nu fie reflectate de statistici.

„Cei 2.000 de euro nu au ajuns încă la oa­meni, înţelegem că vor intra la finalul acestei săp­tămâni aceşti bani. Au fost circa 29.000 de microîntreprinderi înscrise, care urmează să pri­mească 2.000 de euro. Programul a fost lan­sat în vară, dar sperăm să vină şi ne dorim o agilizare a acestor proiecte, mai ales în contextul actual“, spune Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors, scrie Ziarul Financiar.

Firmele tăiate de la ajutoare acuză Guvernul că n-a ținut cont de recomandările Comisiei Europene. Antreprenorii invocă un comunicat al Comisiei Europene din data de 29 iunie, în care se anunța extinderea cadrului temporar de acordare a ajutoarelor de stat astfel încât să primească bani toate firmele mici și mijlocii, inclusiv cele care “se aflau deja în dificultate financiară la 31 decembrie 2019”. Firmele tăiate de la ajutoare acuză Guvernul că n-a ținut cont de recomandările Comisiei Europene Extras din comunicatul de presă prin care Comisia Europeană anunța, la finalul lunii iunie, extinderea cadrului temporar pentru sprijinirea întreprinderilor mici și a celor nou-înființate Guvernul a refuzat să includă aceste firme pe lista celor eligibile la ajutoarele de stat, invocând interdicții ale Comisiei Europene. Mai precis, Ministerul Economiei a afirmat, la acel moment, că acest criteriu este impus în regulamentul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), din care vin banii. Inițial, ordonanța de urgență privind acordarea granturilor adoptată în data de 31 iulie nu avea nicio prevedere legată de starea financiară a firmelor. Această condiție a fost introdusă ulterior, în normele de aplicare publicate în octombrie, scrie Libertatea.

Guvernul vrea să modifice legea offshore, relaxând suprataxarea producţiei de gaze.Proiectul de modificare a Legii offshore va include o relaxare a supraimpozitării producţiei de gaze naturale din Marea Neagră, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei Niculae Havrileţ, la o conferinţă online organizată de EM360 şi România Durabilă. Legea offshore prevede în prezent o cotă de impozit de 30% pe veniturile suplimentare obţinute de producători pentru vânzări la preţuri sub 85 lei/MWh, precum şi cote de la 15% la 70% pentru cele aferente unor preţuri de vânzare a gazelor între 85 şi peste 190 lei/MWh. Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul reglementat de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, de dinainte de liberalizare respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore, potrivit Adevărul.

Economisirea la romani: unul din trei ar tine banii intr-un plic in sifonier. Daca ar fi sa economiseasca, jumatate dintre romani ar reusi sa puna deoparte 120 de lei pe luna sau cel mult 350 de lei trimestrial si i-ar depune intr-un cont bancar, potrivit unui studiu al Reveal Marketing Research. De asemenea, 32% dintre respondenti au declarat ca ar prefera sa pastreze banii economisiti intr-un plic in sifonier. Doar 8% dintre respondenti au mentionat ca ar alege sa investeasca intr-o asigurare de viata si numai 4% dintre romani ar investi la bursa prin intermediul unui broker, scrie ziare.com.

Economia și vaccinul. Indicii bursieri americani au atins, ating și vor atinge noi recorduri. Fie că se numesc S&P 500, Dow Jones, Nasdaq sau Morgan Stanley, indicii bursieri au cunoscut valori-record mai mici sau mai mari, istorice sau în curs de a deveni în acest fel. Ce le-a adus acest avânt? Anunțurile companiilor farmaceutice privind finalizarea cercetării unui vaccin împotriva coronavirusului. Săptămâna trecută, când companiile Pfizer și BioNTech au anunțat că vaccinul experimental dezvoltat are o eficiență de 90%, acțiunile au avut o creștere solidă. Nu doar acțiunile companiei farmaceutice, ci și ale unor firme care activează în domenii influențate de criza sanitară.

Mai exact, așteptările că vaccinul va aduce o soluție pentru economie, a făcut ca acțiunile firmei Zoom, o aplicație tehnologică mult utilizată în aceste luni de pandemie, să scadă semnificativ. Există, însă, cel puțin un câștigător al creșterii prețului acțiunilor Pfizer și anume directorul general al companiei care a vândut jumătate din acțiunile pe care le deține la firmă exact în ziua în care se anunța public nivelul de eficiență al noului vaccin. După câteva zile de la anunțul Pfizer, acțiunile au revenit într-un teritoriu mai calm, scrie RFI.ro.