Business Report: Cum a ajuns cea mai mare exploatatie agricola din Europa la Culita Tarata; Topul celor mai mari santiere din Bucuresti; De ce e anemica bursa romana: 82% din PIB lipseste

Topul celor mai mari santiere din Bucuresti. Cele mai mari zece santiere private deschise in Bucuresti implica investitii cumulate de circa 670 mil. euro si vor pune pe piata 11 cladiri de birouri noi, inca doua malluri de dimensiuni mari, un parc de retail si sapte blocuri de locuinte. Volumul investitiilor este net superior celui angrenat in dezvoltarea celor mai mari zece proiecte active la finalul primului semestru al anului trecut, care a fost de circa 500 mil. euro. In plus, proiectele Promenada Mall, Floreasca Park, Green Gate, Hermes Business Campus si Kaufland Pantelimon, care se regaseau anul trecut in topul celor mai mari santiere, au fost finalizate si inlocuite de altele mai mari. Interesant este ca doar trei proiecte aflate acum in constructie fac parte din categoria celor gandite inca din perioada de varf a pietei; este vorba despre ansamblul rezidential City Point si mallurile Parklake si Mega Mall, dar si acestea au trecut printr-o serie de modificari, de actionariat sau de design. Astfel, sapte dintre cele mai mari santiere deschise acum in Bucuresti vor aduce produse imobiliare gandite in timp de criza, scrieCapital.ro.

Cipru, dat in judecata pentru confiscarea depozitelor. O suta de cetateni greci si firme inregistrate in Grecia au solicitat autoritatilor cipriote, la inceputul acestei saptamani, despagubiri pentru confiscarea depozitelor pe care le aveau la cele mai mari doua banci din Cipru, potrivit unui comunicat al avocatilor acestora. Reclamantii cer sa li se returneze sumele pierdute in urma procesului de „bail-in” al Bank of Cyprus (BoC), care a presupus taxarea depozitelor negarantate si reducerea valorii obligatiunilor emise de banca, pentru salvarea acesteia. BoC, cea mai mare institutie de credit cipriota, si Laiki Bank, cea de a doua banca a statului insular, din punct de vedere al dimensiunii, au fost afectate puternic de neplata, de catre Grecia, a unei parti a sumelor pe care le contractase, prin emisiuni de obligatiuni. Cele doua banci cumparasera cantitati mari de bond-uri grecesti, iar „hair-cut”-ul acestor titluri le-au adus pierderi importante, anuntaBursa.ro.

De ce e anemica bursa romana: 82% din PIB lipseste. „Ar fi bine sa putem cumpara eMag, RCS&RDS sau Sanador”. Sectoarele economice care asigura 82% din produsul intern brut al Romaniei nu sunt reprezentate in cel mai important indice al Bursei de de Valori Bucuresti (BVB), scrie Razvan Rusu, directorul de investitii al Certinvest. Investitorii isi doresc sa cumpere actiunile liderilor sectoarelor nereprezantate. Directorul Certinvest crede „ca pentru liderii sau competitorii de top din fiecare segment de piata exista premise pentru a intruni conditiile necesare unei listari de succes, din care sa aiba de castigat atat investitorii, cat si antreprenorii”. Cele mai importante sectoare economice care contribuie la formarea PIB sunt Comertul (cu 13,8%), Agricultura (12,5%), Industria prelucratoare (11,3%), Transporturile si telecomunicatiile (10,1%) si Tranzactiile imobiliare (8,7%), informeazaEconomica.net.

„Acum ori niciodata”: Premierul anunta lista surselor de acoperire a scaderii CAS. Contraargumentele din teren. „Daca nu facem acum reducerea CAS, cand avem crestere economica si incasari suplimentare, atunci nu o facem niciodata” – a declarat premierul Ponta miercuri, in sedinta de guvern, la doua zile dupa controversatele consultari de la Cotroceni unde nu a reusit sa prezinte sursele de compensare a scaderii CAS. Pentru prima oara de la lansarea in spatiul public a intentiei de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale, prim-ministrul a prezentat si lista surselor bugetare care ar trebui sa amortizeze masura: e vorba, in principal, de banii atribuiti anterior, declarativ, dezvoltarii infrastructurii de transport si a infrastructurii energetice. La argumentele premierului, economia reala si eficienta mecanismelor de colectare aduc, insa, cateva contra-argumente de neignorat, scrieCursdeguvernare.ro.

Cum a ajuns cea mai mare exploatatie agricola din Europa la Culita Tarata. Culita Tarata (foto), baronul UNPR de Neamt, este acuzat de un fost partener de afaceri ca l-a inselat cu zeci de milioane de euro pentru a pune mana pe cele 60.000 de hectare din Insula Mare a Brailei. Gheorghe Strungariu, care a detinut Cerealcom Vaslui, a depus zilele trecute plangere la DNA pentru inselaciune impotriva lui Tarata. Omul de afaceri Gheorghe Stungariu nu este la prima actiune impotriva presedintelui CJ Neamt, Culita Tarata. In 2003, acesta s-a autodenuntat la PNA (fostul DNA), declarand ca Tarata i-a cerut 500.000 de dolari pentru a oferi mita autoritatilor de atunci, in schimbul obtinerii terenurilor din Insula Mare a Brailei. Dosarul nu a fost finalizat, anuntaRomania Libera.

Topul evaziunii la TVA. In 20 de industrii, sumele eludate sunt de ordinul miliardelor. Sunt industrii sau domenii de activitate in care evaziunea fiscala la TVA este de ordinul miliardelor. Suma totala pierduta de buget este estimata la 72 miliarde lei de Consiliul Fiscal pe baza Conturilor Nationale. In topul evaziunii la TVA se afla industria alimentara, cu aproape 10 miliarde lei. Evaziunea la TVA este calculata prin identificarea categoriilor de cheltuieli care ar trebui sa genereze TVA nerambursabil. Cele trei mari categorii de cheltuieli sunt: consumul final al gospodariilor populatiei si administratiilor publce care include toate cheltuielile cu bunuri, servicii folosite in scop individual, a doua categorie este reprezentata de consumul intermediar de bunuri si servicii care e necesar pentru producerea altor bunuri si servicii exceptate de la plata TVA sau de catre companii neplatitoare de TVA. A treia categorie este formarea bruta de capital fix, adica investitii efectuate de companii neplatitoare de TVA. Este vorba de valoarea bunurilor utilizate in procesul de productie pe o perioada mai mare de un an, informeazaCapital.ro.

Porsche Pajun, cel mai devreme in 2019. Publicatia Car Magazine anunta ca Porsche a amanat cu cel putin 5 ani proiectul modelului cu 4 usi care ar urma sa se plaseze in gama sub Panamera. O decizie oarecum surprinzatoare, avand in vedere eforturile constructorului german de a-si mari gama, prin lansarea de noi modele. Dupa reteta SUV-urilor Cayenne si Macan, ar trebui sa existe, candva, si sportivele cu 4 usi Panamera si Pajun. Acest din urma model ar urma sa concureze cu Audi A6, BMW Seria 5, Maserati Ghibli si Mercedes Clasa E. Dar calendarul dezvoltarii este in intarziere, astfel ca Porsche Pajun nu-si va face aparitia mai devreme de 2019. Pajun ar urma sa fie dotat cu motorizari diesel, pe benzina sau hibrid. Pentru diesel este de asteptat sa foloseasca agregatul V6 3.0 TDI de la Audi, iar cea mai puternica motorizare va avea in jur de 500 CP, scrie24auto.ro.