Business Report: Industria feroviara din Romania starneste interesul investitorilor; "Baietii destepti", dispusi sa dea cu 30 de lei/MWh mai mult pentru energia hidro; Scenariul optimist: Romania poate absorbi cel mult trei sferturi din banii europeni; Radu Ghetea: Bancile grecesti de la noi sunt solide

„Baietii destepti”, dispusi sa dea cu 30 de lei/MWh mai mult pentru energia hidro. Majoritatea furnizorilor care au contracte preferentiale cu „Hidroelectrica” ar fi acceptat cresteri de pret de circa 30 de lei/MWh (pretul minim de vanzare ar urca, astfel, la 155 de lei/MWh), sustin surse din companie. Schimbarile repetate de Guvern au intarziat adoptarea unei decizii privind aceste contracte directe cu „baietii destepti”, care continua sa primeasca energie de la „Hidroelectrica” in cantitatile si la pretul stabilit pentru anul trecut. Asa ca noul ministrul al Economiei, Daniel Chitoiu, a anuntat ca astazi vrea sa incheie renegocierea contractelor (la zece zile dupa numirea sa in functie). Sursele noastre mai afirma ca noul ministru va inchide, astfel, problema contractelor prin aprobarea cresterilor de pret obtinute de comisiile de negociere pe parcursul anului. Noul Guvern a inteles, mai sustin sursele noastre, ca aceste contracte nu pot fi reziliate ci doar renegociate pentru a aduce anumite clauze contractuale in avantajul „Hidroelectrica”, scrie Bursa.ro.

Industria feroviara din Romania starneste interesul investitorilor. Gruia Stoica, presedintele Grampet Group, este interesat de achizitii, iar Skoda isi cauta un partener autohton. Compania Skoda isi doreste un parteneriat cu o firma din Romania care sa o ajute sa-si vanda produsele pe piata de la noi. Fabricantul de material rulant din Cehia a incercat o negociere cu reprezentantii Electroputere Craiova, dar discutiile nu au dus la nimic concret. Nu este exclus ca investitorul strain sa caute un nou partener de dialog care sa-i faciliteze intrarea in tara noastra. Nici antreprenorii romani nu se lasa. Gruia Stoica, presedintele Grampet Group, a declarat pentru „Finantistii” ca este cu ochii dupa noi achizitii, analizand cateva firme din tara si din strainatate. Pietele est-europene devin tot mai interesante pentru marii producatori de material rulant, in contextul in care se estimeaza ca aceste regiuni vor avea nevoie de o imbunatatire substantiala a infrastructurii existente in acest moment. In Romania, doar necesarul de tramvaie pentru urmatorii 10 ani este de 1.500 de unitati, ceea ce inseamna o piata de aproximativ 4 miliarde de euro, anunta Finantistii.

Cum isi trateaza bancile clientii captivi in dobanzi mari si garantii mici. Multi romani care si-au cumparat case pe credit in perioada de boom au ramas „captivi” ai dobanzilor mari, din cauza deprecierii garantiilor. Bancile nu se straduiesc aproape de loc sa gaseasca solutii pentru a-i ajuta, ascunzandu-se in spatele normelor BNR. Florin V., un avocat in varsta de 30 de ani, a contractat in septembrie 2008 un credit ipotecar de peste 78.000 euro pentru achizitia unui apartament de doua camere, situat intr-o zona buna, cu metrou si supermarketuri in apropiere. Creditul a fost contractat de la o banca de top din Romania, care a avut grija sa fie „extrem de transparenta” cu clientul, fara a-i preciza dupa ce formula va varia dobanda (in primul an si jumatate fusese fixa). Cazul sau este prezentat in tabel (Client B). Nici dupa adaptarea la prevederile Ordonantei nr. 50/2010, banca nu i-a prezentat o formula de calcul pentru dobanda, spunandu-i doar ca aceasta e raportata la fluctuatiile indicelui de referinta Euribor la 6 luni. Privind ofertele din piata din ultimii doi ani, Florin a observat ca dobanda pe care o plateste este cu mai mult de doua puncte peste cele din ofertele noi. Astfel, el a solicitat de mai multe ori bancii o reducere de dobanda, insa fara sorti de izbanda, de fiecare data fiind intampinat cu mesajul ca este „blocat in garantie”, informeaza Capital.ro.

Care va fi principalul motor de crestere in constructii. Sectorul constructiilor civile va fi principalul motor de crestere al industriei constructiilor din Romania in urmatorii ani, datorita proiectelor de infrastructura cu finantare europeana, potrivit unui studiu prezentat joi de compania poloneza de cercetare PMR. Potrivit estimarilor din studiu, cifra de afaceri din sectorul constructiilor civile s-a majorat anul trecut cu 16%, la 35 miliarde lei (8,3 miliarde euro), in special datorita proiectelor de infrastructura rutiera, segment care si-ar putea mentine trendul ascendent pana in 2015. Constructiile rezidentiale si nerezidentiale au inregistrat scaderi anul trecut si raman intr-o situatie dificila. Sectorul lucrarilor de infrastructura rutiera nu a avut scaderi semnificative in 2009 si 2010, in pofida declinului economic sever remarcat in Romania, si a crescut anul trecut la 18,7 miliarde lei (4,4 miliarde euro), cifra de afaceri de aproape noua ori mai mare fata de nivelul din 2002 si cu peste 20% mai ridicata decat in 2010, potrivit PMR, scrie Money.ro.

Scenariul optimist: Romania poate absorbi cel mult trei sferturi din banii europeni. Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) avertizeaza Guvernul ca fara adoptarea unor masuri radicale de reforma a actualului sistem de absorbtie putem pierde peste zece miliarde de euro pana la finele lui 2015, cand expira termenul de cheltuire a banilor. Intr-un interviu acordat ziarului nostru, Marian Dobrila, vicepresedinte ACRAFE arata unde suntem pe drumul absorbtiei banilor si ce se mai poate salva, astfel incat sa trebuiasca a face fata unui esec total al procesului de absorbtie. Potrivit datelor prezentate de ACRAFE gradul efectiv de absorbtie este de aproape 7%. Indicati, va rugam, un scenariu optimist si un scenariu pesimist privitor la evolutia absorbtiei pana la finele anului 2015. In scenariul favorabil, Romania poate ajunge la o absorbtie efectiva de 80%, deci din 20 de miliarde euro pe fonduri structurale sa avem 16 miliarde euro atrase, aceasta in privinta fondurilor structurale. Aceasta cu conditia implementarii programului propus de ACRAFE. Sa credem ca e posibila o absorbtie de 100% e o fantezie. Atragerea integrala a banilor e posibila doar in cazul fondurilor pentru agricultura, anunta Romania Libera.

Radu Gheţea: Băncile greceşti de la noi sunt solide. Băncile cu capital majoritar grecesc din ţara noastră sunt nişte instituţii solide, ne-a declarat ieri domnul Radu Graţian Gheţea, preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor. Domnia sa ne-a spus: „Am simţit acest lucru din postura de partener al băncilor cu capital grecesc din ţara noastră”. Cristian Ionescu, şeful Coface România, este de părere că dobânzile ridicate practicate la depozite de către subsidiarele băncilor elene prezente în sistemul nostru bancar arată că aceste instituţii încearcă să atragă economiile românilor, din moment ce nu mai primesc finanţare din Grecia, o dobândă ridicată însemnând însă un risc ridicat. Şi Doru Lionăchescu, preşedintele „Capital Partners”, consideră că dobânzile ridicate la depozite ar putea să însemne că băncile se confruntă cu ieşiri de bani. Despre retragerile de depozite din Grecia, Doru Lionăchescu ne-a declarat că acest lucru arată temerile clienţilor şi nu panica. Domnia sa a adăugat că o situaţie de panică înseamnă limitarea sumelor de retragere, înseamnă camioane cu bani care să vină să alimenteze băncile, cozi şi scandaluri, însă nu este cazul Greciei. „Este nevoie ca băncile să aibă rezerve cash şi o atitudine proactivă”, potrivit lui Doru Lionăchescu, informeaza Bursa.ro.

Carbunele poate initia, din nou, o revolutie industriala la nivel mondial. In opinia analistilor economici, (re)industrializarea Romaniei poate fi facuta doar daca se au in vedere resursele nationale, energetice sau de alta natura. In acest sens, este clar nevoie de o reevaluare a acestora, mai ales in contextul economic mondial. „Finantistii” continua campania „MAI ESTE POSIBILA O (RE)INDUSTRIALIZARE A ROMANIEI?” cu o serie de materiale dedicate resurselor de care dispune tara noastra. Astazi va vom prezenta situatia zacamintelor de carbune, petrol si gaze, dar si politicile mondiale in utilizarea acestora. Devine din ce in ce mai evident ca Romania trebuie sa depaseasca mitul legat de „o simpla piata de desfacere” si sa se reorienteze spre acele ramuri industriale care ar putea crea locuri de munca. Sigur, este nevoie sa se puna accent pe educatie si cercetare, pe dezvoltarea infrastructurii si pe crearea unui sistem de finantare specializat pe domenii industriale. Pe de alta parte insa, resursele energetice sunt esentiale intr-un asemenea proces – la ora actuala, 70% din necesarul de energie primara al Romaniei este asigurat din resurse interne, scrie Finantistii.

Suzuki Splash, la a doua tinerete. Suzuki Splash incepe o noua etapa a carierei cu un facelift care accentueaza rafinamentul si modernismul retetei de succes pe care o propune in nisa monovolumelor mini. Suzuki este unul dintre cei mai reputati constructori de automobile citadine, fiind unul dintre pionierii industriei care au imbinat calitatile si specificatiile clasei mini cu cele ale formatului de tip monovolum. Modelul Suzuki Splash lansat in 2008 este un etalon al acestei nise, oferind spatiu, functionalitate, eficienta si agilitate tipice marcii. Incepand din mai 2012, Splash va adauga acestor argumente un grad si mai ridicat de rafinament, incorporand o serie de actualizari estetice si de finisare. Noul Suzuki Splash este deja disponibil si in Romania si include toate aceste noutati, pastrand totodata acelasi pret recomandat de vanzare ca si vechiul Splash, anunta 24auto.ro.