Business Report: Romania a scapat de "centura" FMI, dar mai vrea una. Negocierile pentru un nou acord, bruiate de lipsa de reforme; O industrie din Romania cu venituri de 1 miliard de euro si 10.000 de angajati s-a inchis. Care sunt efectele; Cum este testat nivelul de poluare al masinilor in Romania

Care sunt pozitiile ofertate cu cele mai atractive pachete de beneficii. Astazi companiile acorda semnificativ mai putine beneficii decat in anul 2008, cand practic era o inflatie de beneficii oferite de-a valma si angro. Criza a mai domolit aceste porniri, iar nevoia de a economisi a generat politici salariale si de beneficii mai echilibrate si tintite. Astazi sunt la moda pachetele individualizate si cele flexibile, oferite prin intermediul unor platforme online, ne spune Sorin Faur, director HR, coordonator pe zona Balcani pentru BDO Outsourcing Services. Specialistii rari pe piata, indiferent de domeniul in care performeaza, sunt curtati cu cele mai atractive pachete de beneficii. Pentru companie reprezinta o simplificare a managementului beneficiilor (care daca sunt prea diferentiate si individualizate, devin o adevarata bataie de cap pentru departamentul de HR) sa ofere mai degraba beneficii cumulate corespunzator unui echivalent in bani, si sa lase angajatii sa isi aleaga ce vor ei, corespunzator cu baremul fixat. Avantajul pentru angajat este ca va pretui mai mult ce a ales singur, respectiv ca intr-adevar va folosi acel beneficiu (cazul clasic al abonamentelor la fitness cand doar un numar redus de angajati chiar il folosesc regulat). Tendinta de a utiliza pachete de beneficii mai degraba decat bani direct este insa in usoara crestere, dar ramane semnificativ sub nivelurile anului 2008, a explicat intr-un interviu Economica.net Sorin Faur, director HR, coordonator pe zona Balcani pentru BDO Outsourcing Services.

Romania a scapat de „centura” FMI, dar mai vrea una. Negocierile pentru un nou acord, bruiate de lipsa de reforme. Acordul Romaniei cu Fondul Monetar International (FMI) a expirat sambata, 26 septembrie, in conditiile in care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizata cu succes inca din luna martie 2014, ca urmare a divergentelor dintre autoritatile romane si oficialii institutiei in privinta fiscalitatii, tara noastra acumuland restante si in cazul reformarii companiilor de stat.Guvernul vrea o noua intelegere cu institutia financiara mondiala pentru a se imprumuta mai ieftin pe pietele mondiale, mai ales in contextul in care noul Cod Fiscal si apropiata majorare a salariilor in sistemul bugetar vor duce deficitul aproape de 3% in anul 2016. Numai ca oficialii romani s-au contrat aproape continuu cu FMI in cadrul ultimului acord, astfel ca negocierea unuia nou devine o sarcina mult mai grea, relateaza Adevarul.

Convergenta realmente reala: Romania – la 60% din media UE daca ar ajuta-o si economia informala. In afara de cele cinci criterii nominale stabilite pentru a gira trecerea cu succes la moneda unica europeana mai exista si asa-numitele criterii reale de convergenta, adica nivelul de trai masurat la nivelul PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumparare standard ( ajustat pe masura preturilor din respectiva tara in raport cu preturile medii la nivel european), gradul de deschidere al economiei, ponderea comertului derulat cu statele membre UE, structura economiei pe sectoare de activitate s.a. Dintre aceste criterii de convergenta reala, cel mai important este nivelul de trai masurat la nivelul PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumparare standard, pragul acceptat in mod conventional fiind de 60% din media UE. La o medie a economiei informale de circa 14% pe ansamblul UE, Romania are in prezent un nivel de trai exprimat sintetic la nivelul PIB/locuitor de 55% din media Uniunii (exprimat la paritatea puterilor de cumparare standard) dar un nivel al economiei informale (care scapa fiscalizarii si nu apare in statisticile oficiale) de 28%. Mai multe informatii pe Cursdeguvernare.ro.

Firme capusa romanesti sau firme capusa straine? Aceasta e intrebarea? Scandalul Apa Nova, aduce in prim plan o dilema importanta, in urma cu 10-15 ani am negat tot ce era romanesc si ne-am uitat cu mare incredere catre firmele straine. Astazi scandalul, Apa Nova sau Wolsvagen, arata ca nici acestia nu sunt mai buni. In urma cu 10 ani multe societati cu capital de stat erau „capusate” de catre firme ale unor apropiati de conducerea acestor societati sau impusi de mediul politic. Privatizarea societatilor din sectorul gazelor naturale, a avut ca obiectiv si inlaturarea firmelor capusa astfel incat profitul societatilor sa nu mai fie impartit cu acestea. Astfel, privatizare companiilor de distributie si electricitate – Electrica Banat si Electrica Dobrogea, prin vanzarea pachetului majoritar catre ENEL Italia, Electrica Oltenia catre CEZ Cehia, Electrica Moldova catre E.ON Germania, privatizarea Petrom prin vanzarea pachetului majoritar catre OMV Austria, a Distriga Nord prin vanzarea pachetului majoritar catre E.ON Germania, a Distrigaz Sud prin vanzarea pachetului majoritar catre GDF SUEZ Franta, concesionarea servicilor de apa si canal firmei Apa Nova, subsidiar al francezilor de la Veolia Franta etc., au fost prezentate ca un success si prin eliminarea firmelor capuse romanesti, care pe buna dreptate, „sugeau” veniturile companiilor, potrivit Energy-center.ro.

CFR Calatori: Pana in 2017, toate trenurile trebuie sa aiba aer conditionat. CFR Calatori are in pregatire un amplu program de dotare a trenurilor cu aer conditionat, in baza unui ordin de ministru care prevede ca, pana in 2017, climatizarea sa fie asigurata in toate garniturile, inclusiv in cele de tip Regio, transmit surse din presa. „Pe perioada de vara, au fost foarte multe reclamatii referitoare la aerul conditionat (in trenuri – n.r.), foarte multe probleme. Majoritatea problemelor s-a rezolvat in timpul parcursului, insa unele chiar nu au putut fi rezolvate, iar in aceste situatii s-au luat masuri de a muta calatorii in alte vagoane, pe locurile ramase libere, unde clima functiona corespunzator. Sa speram ca aceste deficiente nu vor mai aparea. Acum avem si fonduri alocate pentru a realiza licitatii numai pentru clima si trebuie sa mai tinem cont de un lucru care ne preseaza: din 2017 trebuie sa avem toate vagoanele, inclusiv trenurile Regio, cu clima in functiune. Este un ordin al ministrului, 723 din 2015, care modifica alt ordin al ministrului Transporturilor, nr. 153 din 2011, care prevede acest lucru, iar noi deja am inceput pregatirile”, a declarat directorul general al companiei, Iosif Szentes, potrivit Bursa.ro.

O industrie din Romania cu venituri de 1 miliard de euro si 10.000 de angajati s-a inchis. Care sunt efectele. De patru luni, Romania aproape ca nu mai produce ingrasaminte chimice. Peste 10.000 de angajati nu mai au de munca, iar fermierii romani aduc ingrasamintele din import. Probleme exista si pentru producatorii de gaze, pentru ca industria chimica este cel mai mare client al lor. In schimb, aceasta situatie este, paradoxal, buna pentru cetatenii romani, altii, evident, decat cei din orasele in care se afla amplasate fabricile. Industria ingrasamintelor din Romania este practic inchisa. Din sapte fabrici mari, sase sunt inchise, trei sunt in insolventa iar una mai functioneaza la mai putin de jumatate din capacitate. Fabricile inchise sunt cele din grupul InterAgro, detinut de omul de afaceri Ioan Niculae, Amurco Bacau, Nitroporos Fagaras, Ga Pro Co Savinesti, Chemgas Holding Slobozia, Donau Chem si Viromet Victoria. Singura care mai functioneaza, chiar daca la 40% din capacitate, este Azomures, detinuta de elvetienii de la Ameropa.Aceste sapte fabrici reprezinta 80% din productia locala de ingrasaminte, generau afaceri cumulate de circa 1 miliard de euro anual si angajau, in vremurile in care mergeau la turatie maxima, peste 10.000 de muncitori care produceau anual circa 2-2,5 milioane de tone de ingrasaminte. Nu exista alte mari combinate de ingrasaminte din tara, cu consumuri zilnice de peste 1 milion de metri cubi de gaze pe zi, care sa fie deschis in prezent, scrie Economica.net.

Si-au pierdut SIF-urile tot farmecul? Actiunile celor cinci SIF-uri de la cota Bursei abia mai consemneaza tranzactii dupa retragerea masiva a investitorilor de retail. Refluxul se resimte si la discountul fata de activul net. Penalizate sever de piata. Asa regasim in anul 2015 cele cinci titluri ale societatilor de investititii financiare, care, in etapa de „boom” de acum sapte-zece ani, erau vedetele Bursei de Valori Bucuresti. Preturile de piata raportate la ultimele active nete publicate de emitenti indica discounturi intre 30% si 50% fata de valoarea intrinseca a acestora. Volumele de tranzactionare ce abia mai depasesc milionul de euro pe zi pentru toate cele cinci simboluri impreuna arata, iarasi, o pierdere de atractivitate pentru vehicule investitionale care altadata catalizau interesul investitorilor.Numarul mic al investitorilor de retail pe piata romaneasca, aparitia competitiei emitentilor energetici, greselile managementului SIF-urilor, problema nerezolvata a pragurilor de detinere si impactul pierderilor din portofoliu rezultat in urma scaderii abrupte a acestor actiuni in crahul bursier din 2007-2008 au fost identificate de interlocutorii nostri drept principalele cauze ale ramanerii in uitare a SIF-urilor. Nici macar randamentele bune ale dividendelor nu a mai resuscitat interesul pietei al carui verdict ar putea fi totusi prea dur fata de oportunitatile oferite in continuare de cele cinci societati. Ele pot redeveni atractive, in contextul intoarcerii pe Bursa a investitorilor individuali. Mai multe informatii pe Capital.ro.

Idei de afaceri: Top 10 cele mai profitabile culturi de plante medicinale. Afacerea cu plante medicinale cunoaste o noua era in care numarul celor care cauta tratamente naturale este in crestere. Cu o clima temperata, Romania este locul in care astfel de plante vindecatoare pot fi cultivate pe suprafete extinse, iar profitul este asigurat de o valorificare inteligenta a recoltei. Agrointeligenta va prezinta care sunt cele mai profitabile plante medicinale pe care le puteti cultiva la noi in tara si pentru care cererea de piata este foarte mare: 1. Catina.Costurile cu infiintarea si intretinerea unui hectar de catina sunt cuprinse intre 1.500 si 3.500 de euro. Investitie pe care o recuperezi rapid daca te gandesti ca, de pe un hectar, in anul al treilea de plantare reusesti sa obtii o productie medie de 15 tone, iar pretul mediu pentru un kilogram de catina variaza intre 10 si 15 lei, scrie Adevarulfinanciar.ro.

Cum este testat nivelul de poluare al masinilor in Romania. Registrul Auto Roman a anuntat ca incepe verificarile dupa scandalul Dieselgate. Oficialii institutiei spun ca au cerut Volkswagen lista modelelor cu probleme si vandute in tara noastra. Acestea vor fi testate intr-un stand echipat cu aparatura speciala.Intr-un laborator de testare al Registrului Auto Roman automobilul este urcat pe o banda de rulare. Mai multi senzori care masoara puterea masinii si nivelul de poluare sunt montati de ingineri. Autovehiculul este pornit si ruleaza pe banda cu o viteza de peste 30 de kilometri la ora.Un aparat special este conectat la teava de esapament a masinii. Pe masura ce soferul apasa pedala de acceleratie noxele sunt captate de testerul celor de la RAR, relateaza Digi24.