Calvarul călătoriei cu trenul în România – Câte restricții de viteză sunt și care sunt cele mai lente porțiuni, dar și puținele zone rapide

După Paște ministrul Transporturilor a ”inspectat” calea ferată călătorind de la București la Constanța, pe singura magistrală unde viteza medie de circulație trece de 100 km/h. Traseul este unul cu totul atipic, fiindcă pe majoritatea magistralelor sunt rare porțiunile unde trenurile rulează cu peste 80 km/h mai mult de câteva zeci de minute. În plus, cu trenurile Regio viteza medie este și de sub 30 km/h pe cele mai lente porțiuni. Mai jos puteți vedea câte restricții de viteză sunt pe cele mai importante trasee, care este lungimea acestora și care este viteza medie a trenurilor, pe porțiuni.

Că este o criză gravă de vagoane se știe, iar CFR ar avea nevoie de peste 400 de vagoane în plus. Trenurile românești sunt însă extrem de lente, cele IR având viteze medii de 54-58 km/h, iar cele Regio, de 37-40 km/h. De ce merg atât de încet? Totul se leagă de restricțiile de viteză și de întinderea lor.

Pe rețeaua de cale ferată administrată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, se înregistrau 470 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 799 km se arată în răspunsul trimis de CFR Infrastructură către HotNews.ro.

Consultând date din trecut se poate vedea că în 2008 și 2009 lungimea restricțiilor din rețeaua CFR a depășit 1.000 km, în timp ce în 2005 erau doar 512 km. Față de acum un deceniu timpii de parcurs au crescut și cu 25-30% pe unele magistrale și doar pe M800 București – Constanța s-au redus. Foarte ”ciuruită” de restricții este magistrala M900 București – Timișoara unde s-au adăugat chiar și trei ore la parcursul trenurilor în 20 de ani.

În ceea ce privește numărul de restricții, datele istorice comparative arată că în 2001 erau 186, iar în 2016 erau 524.

Magistrala 800 București – Constanța este cea mai rapidă. În extra-sezon sunt șapte trenuri IR pe sens și patru trenuri Regio (R). Două dintre ele nu opresc pe traseu și ajung în sub două ore. Restricțiile de viteză le obligă și pe acestea să încetinească la Ciulnița și Fetești. Pe de altă parte, între Mangalia și Constanța trenurile fac peste o oră pe 44 km.

Magistralele către Moldova, 500, 600, 700 sunt mai rapide decât media națională, există și porțiuni cu viteze de peste 90 km/h și mai multe de 70 km/h. Un regres clar a fost între Ploiești Sud și Buzău unde trenurile făceau 44 minute pe 67 km, iar acum fac peste 64 de minute. Nici lucrările din zona Ploiești Triaj nu s-au terminat, astfel că trenurile sunt încetinite și în acea zonă.

Magistrala București – Timișoara are mare nevoie de reparații: aproape un sfert dintre cei 533 km sunt cu restricții și, dacă în 1995 trenurile Intercity făceau și sub 6 ore și jumătate, în prezent călătoria București – Timișoara durează peste nouă ore. De exemplu, între București și Craiova trenurile făceau 2 ore și 8 minute, iar acum fac peste trei ore și întârzie din cauza noilor restricții de la Cârcea. Viteza medie este de sub 50 km/h și pe cei 112 km dintre Drobeta T S și Caransebeș.

Pe M200 și M300 vitezele sunt mici și din cauza șantierelor. De exemplu, pe M200 Brașov – Arad – Curtici pe cei 200 km dintre Vințu de Jos și Arad vitezele medii sunt de sub 50 km/h pentru trenurile IR și de 35 km/h pentru Regio. Mai mult, adesea, din cauza lucrărilor trenurile opresc în stații precum Glogovăț, Ghioroc, Radna sau Milova și acumulează câteva zeci de minute de întârziere între Arad și Deva.

Un exemplu IR 347 pe 8 mai (sursa – Infofer)

Pe M300 București Nord – Oradea cea mai lentă porțiune este între Brașov și Sighișoara și, la fel ca și Brașov – Predeal, este nevoie de reabilitare și costurile vor fi de aproximativ un miliard de euro pentru aceste două rute. Mai repede de 2025 aceste porțiuni nu au, realist vorbind, cum să fie gata, mai ales că lucrările nu au început.

Pe M400 Brașov – Satu Mare există o singură porțiune cu viteze medii de peste 70 km/h (32 km dintre Brașov și Sf Gheorghe), în timp ce pe 175 km, între Deda și Jibou, viteza medie este de sub 50 km/h.

Rețeaua CFR are 10.628 km, dintre care aproximativ 2.900 km de linie dublă și peste 7.700 km de linie simplă. Puțin peste 4.000 km sunt electrificați, numărul de tuneluri este de 171, cu o lungime totală de 62 km.

Sunt destul cazuri în care presa abuzează de cuvinte precum ”dezastru” sau ”catastrofă”, dar când este vorba de trenuri românești și de liniile pe care circulă aceste cuvinte exprimă realitatea.

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps. 75% din șine, 65% dintre poduri, 50% din terasamente și cea mai mare parte dintre catenare au durata de viață expirată, avertiza în septembrie Asociația Pro Infrastructura.

Au fost și ani în care rețeaua feroviară a primit și sub 10% din necesarul de bani pentru mentenanță și de aceea sunt atât de mari porțiunile cu restricții. În aceste condiții, călătorii constată cu exasperare că sunt porțiuni mari unde trenurile încetinesc și ajung să ruleze minute bune cu sub 20 km/h.

Și plecarea sau sosirea în Gara de Nord se face în general cu 5-10 km/h, în timp ce în alte gări europene mari vezi trenurile demarând rapid, iar când nici nu s-a terminat peronul viteza este deja pe la 40-50 lm/h, fiindcă liniile permit asta.

Ca exemplu, în 2016 au fost solicitate fonduri de la buget în valoare de 400 milioane lei pentru RK (reparații capitale) și au fost aprobate sub 89 milioane, iar în 2013 au fost cerute tot 400 mil lei, fiind aprobate doar 28 milioane lei.

–

Restricții de viteză înregistrate pe Magistralele feroviare (date primite de la CFR Infrastructură). Datele sunt de la final de februarie.

Magistrala 200 Brașov – Sibiu – Vințu de Jos – Arad – Curtici – 56 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 127 km, dintre care 38 sunt restricțiile impuse de lucrările de modernizare desfășurate pe șantiere;

Magistrala 300 București Nord – Brașov – Cluj Napoca – Episcopia Bihor – 58 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 66 km;

Magistrala 400 Brașov – Dej Călători – Satu Mare – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 53 km;

Magistrala 500 București Nord – Vicșani – 35 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 27 km;

Magistrala 600 Tecuci – Ungheni – 9 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 3 km;

Magistrala 700 București Nord – Galați – 5 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 500 m;

Magistrala 800 București Nord – Constanța – 5 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 5 km;

Magistrala 900 București Nord – Craiova – Timișoara Nord – 79 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 137 km.

Restricții de viteză înregistrate pe alte linii CF

Linia 201 Piatra Olt – Podul Olt – 30 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 32 km;

Linia 202 Filiași – Simeria – 24 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 21 km;

Linia 310 Timișoara Nord – Oradea – 7 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 12 km;

Linia 401 Cluj Napoca – Ilva Mică – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 17 km;

Linia 502 Suceava – Ilva Mică – 3 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 200 m;

Linia 901 București Nord – Pitești – Craiova – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 12 km.

Grupul Grampet nu a avut influență asupra conținutului acestui material sau în alegerea subiectului.