Sari direct la conținut

​​Capcane mortale pe viitoarea Centura de Sud a Bucurestiului: Incadrata ca prioritatea zero la Drumuri Expres in Master Plan, dar proiectata fara cap. Toate intersectiile sunt cu viraj la stanga, ca la Tunari si Stefanesti

HotNews.ro
Efectul virajului la stanga in intersectia Centurii Nord cu Tunari, Foto: Captura YouTube
Efectul virajului la stanga in intersectia Centurii Nord cu Tunari, Foto: Captura YouTube

Modernizarea si largirea la 4 benzi a celor 35 de km de Centura Sud a Capitalei este trecuta pe primul loc in tabelul drumurilor expres din Master Plan. Cu toate acestea, Studiul de fezabilitate din 2007 prevede intersectii proiectate sa permita virajul la stanga, taind practic o directie de trafic. Intersectiile sunt similare celor construite pe centura Nord la Tunari si Stefanesti, intersectii unde au fost nenumarate accidente si pe care autoritatile tocmai se chinuie sa le modifice acum. In martie, Compania de Autostrazi a dat un contract pentru „completarea” SF-ului pentru Centura Sud, insa in Caietul de sarcini nu se precizeaza nimic concret despre reconfigurarea intersectiilor problema. Surse institutionale spun, insa, pentru HotNews.ro ca amenajarea intersectiilor va fi totusi regandita astfel incat sa nu existe conflicte de trafic.

  • „Este inacceptabila repetarea greselilor de la reabilitarea Centurii Bucuresti Nord unde avem solutii proaste, periculoase si cu capacitate redusa de trafic. CNADNR trebuie sa solicite imperativ proiectantului sa fie eliminate conflictele de trafic la intrarea si iesirea din soseaua de centura” – Asociatia Pro Infrastructura

Centura Sud apare ca prioritatea zero la drumuri expres in Master Planul de Transport, dar proiectul din Studiul de Fezabilitate nu e unul de drum expres

Conform ultimei variante a Master Planului General de Transport – documentul de capatai pentru infrastructura tarii pe urmatorii 15 ani – retransmis Comisiei Europene la inceputul lunii mai, Centura de Sud a Capitalei este unul din proiectele prioritare.

Mai exact, Centura de Sud a Bucurestiului este trecuta in Strategia de Implementare pe primul loc in tabelul dedicat drumurilor expres. De remarcat insa detaliul ca, spre deosebire de toate celelalte proiecte de drum expres, proiectul Centurii Sud este intitulat doar ca „largire la 4 benzi”.

Trebuie reamintit faptul ca, in 2014, cand la conducerea Transporturilor era inca Dan Sova, contractele care prevedeau modernizarea la 4 benzi semnate inca din 2010 si care au batut pasul de loc ani la rand din lipsa finantarii au fost reziliate. Potrivit autoritatilor, contractele au fost reziliate tocmai pentru a putea finanta proiectul din fonduri europene.

De atunci si pana acum, insa, Soseaua de Centura Sud a fost trecuta „oficial” in categoria drumurilor expres odata cu finalizarea Master Planului de Transport. Drumul expres, conform normativului romanesc in vigoare, presupune o sosea cu intersectii denivelate (pasaje, poduri, etc) si fara conflicte de trafic. (INFO PLUS: Ce este un drum expres si cum se aseamana sau se deosebeste de o autostrada )

Studiul de Fezabilitate va fi „completat” de catre o firma pentru 66.000 euro. Nu se precizeaza nimic de regandirea intersectiilor-capcana

Pe 24 martie 2015, Compania de Drumuri si Autostrazi a incredintat un contract catre firma Luca Way SRL pentru circa 66.000 de euro pentru a completa vechiul Studiu de Fezabilitate din 2007 pentru proiectul de modernizare si largire la 4 benzi a Centurii Sud, precum si pentru elaborarea documentelor suport pentru finantarea europeana.

Caietul de sarcini pentru completarea SF-ului se refera in mod concret la diverse acte si sprijin pentru CNADNR in procesul de a introduce proiectul pe finantare europeana, eliminarea din proiect a zonei unde se face proiectul separat de pasaj suprateran de la Domnesti si realizarea unui punct de intoarcere sub forma de giratoriu in apropiere de autostrada A1.

Despre alte modificari tehnice sau ajustari ale solutiilor din studiul de fezabilitate initial nu se face referire. (Caietul de Sarcini poate fi descarcat de aici. Format .pdf, ~6,12 MB)

Cu alte cuvinte, dupa elementele prezentate in Caietul de Sarcini, Studiul de Fezabilitate din 2007, impreuna cu majoritatea solutiilor tehnice indicate in el, va fi cel care va sta la baza lucrarilor ce se vor face la Centura de Sud.

Toate intersectiile Soselei de Centura din Studiul de Fezabilitate prevad virajul la stanga peste traficul din directia opusa

Cat priveste solutiile tehnice din Studiul de Fezabilitate realizat in 2007 de catre Search Corporation, proiectul prevede ca toate intersectiile Soselei de Centura cu drumurile de pe parcurs sa fie asemanatoare cu acele intersectii „capcana” realizate pe Centura Nord in zona Tunari si Stefanesti, intersectii care permit virajul la stanga, taind practic o directie de trafic.

Analizand plansele din Studiul de fezabilitate realizat in 2007, observam cum toate intersectiile Soselei de Centura sunt prevazute cu benzi speciale pentru virajul la stanga.

Intersectia DNCB Sud cu DN5:

Intersectia DNCB Sud cu drumul spre Magurele:

Intersectia DNSCB Sud cu DJ401:

Intersectia DNCb Sud cu DN4:

Intersectia DNCB Sud in zona Popesti-Leordeni:

Asociatia Pro Infrastructura: „Este inacceptabila repetarea greselilor de pe Centura de Nord. CNADNR sa solicite eliminarea conflictelor de trafic la intrarea si iesire de pe Centura”

Intersectiile cu viraj la stanga din proiectul de modernizare a Centurii de Sud sunt criticate si de catre societatea civila. Asociatia Pro Infrastructura (API), recent infiintata in jurul pasionatilor de infrastructura din comunitatea PeUndeMerg.ro, considera ca Studiul de Fezabilitate din 2007 ce acum este reincalzit prevede solutii extrem de slabe, cu elemente improvizate, cu foarte multe intersectii la nivel si conflicte de trafic.

„Este inacceptabila repetarea greselilor de la reabilitarea Soselei de Centura Nord a Capitalei unde avem solutii proaste, periculoase si cu capacitate redusa de trafic”, a declarat Catalin Drula, vicepresedintele Asociatiei Pro Infrastructura, pentru HotNews.ro.

„CNADNR are deja o istorie de solutii ieftine si proaste bazate pe studii de fezabilitate de calitate indoielnica: debleul de la Aciliu si nodurile de-a dreptul criminale de pe zona de nord a Centurii Bucuresti (Stefanesti si Tunari) sunt numai citeva exemple”, este de parere Drula.

Potrivit acestuia, „este timpul sa ne gindim si la vietile oamenilor – vezi accidentele mortale de la Stefanesti – si la pierderile economice si de timp – vezi cozile din intersectia DN1-Centura Bucuresti – si sa nu mai permitem astfel de solutii inadecvate”.

„CNADNR trebuie sa solicite imperativ proiectantului sa ofere solutii de denivelare a intersectiilor astfel incit sa fie eliminate conflictele de trafic la intrarea si iesirea din soseaua de centura”, mai considera Drula.

Expert tehnic din partea societatii civile: „Intersectiile trebuie sa fie facute prin noduri complet denivelate”

Mihai Croicu, expert tehnic in cadrul API, a precizat pentru HotNews.ro ca este necesar ca o Sosea de Centura modernizata sa poata sustine un trafic de peste 20.000 vehicule/zi la viteze rezonabile pentru tranzit, de cel putin 70-80 km/h. „Asta inseamna ca cel mai „slab” punct al drumului reconstruit (in general intersectiile), sa permita un flux de 20.000 vehicule/zi pe directia principala si un flux suficient pe directiile secundare”, sustine Croicu.

Un nod rutier complet denivelat intre doua autostrazi A2 si A4

Un nod rutier complet denivelat intre doua autostrazi A2 si A4

Foto: Google Maps

„Singurul mod in care se poate practica asta este prin noduri complet denivelate, adica noduri pe care toate directiile se pot asigura fara intersectii, intocmai ca nodul de autostrada A2-A4 de la Constanta”, a declarat pentru HotNews.ro expertul tehnic al din cadrul API.

Surse institutionale: Proiectul va fi modificat si intersectiile se vor face prin pasaje

Desi caietul de sarcini pentru contractul de „completare”a Studiului de Fezabilitate nu specifica negru pe alb ca intersectiile sa fie reproiectate si sa nu mai existe conflicte de trafic, surse institutionale au precizat pentru HotNews.ro ca solutiile vor fi schimbate si ca toate intersectiile vor fi regandite astfel ca fluxurile de trafic sa nu se mai intersecteze.

Citind Caietul de Sarcini, putem regasi unele cerinte sau enunturi ce pot lasa loc unor interpretari si ar putea permite eventuale modificari de solutii tehnice, insa – asa cum am precizat – ele nu sunt indicate in mod concret.

Problema virajelor la stanga, intersectiile mortii de pe centura Nord si noile masuri disperate de a le remedia

Centura cu sensurile de trafic separate

Masini pe centura Nord care asteapta sa „taie” traficul cu virajul la stanga

Foto: Hotnews

Pana in prezent, din cei aproape 75 de kilometri ai soselei de Centura Bucuresti, doar 20 de km au fost modernizati si largiti la patru benzi. Este vorba de portiunea dintre Chitila (DN7) si Voluntari (DN2), finalizata inca din 2010.

Cu toate acestea, sectorul modernizat a fost lasat in continuare cu mai multe puncte nevralgice la care fie inca nu s-au terminat lucrarile, fie au fost „rezolvate” cu intersectii periculoase in care multe persoane si-au pierdut deja viata.

Despre aceste puncte critice si HotNews.ro si alte publicatii au scris de mai multe ori si au atras atentia asupra problemelor, insa nici la peste patru ani de la deschiderea circulatiei zonele fierbinti tot nu au fost rezolvate.

Astfel, desi cei 20 de kilometri au fost modernizati si, pe o buna bucata, au fost adusi „la standard de autostrada”, asa cum se intreceau oficialii sa spuna prin 2010, doua intersectii importante au ramas la nivel si au devenit adevarate capcane mortale.

Aceste intersectii „mortale” sunt in dreptul localitatilor Tunari si Stefanesti, acolo unde centura largita la cate patru benzi si cu separatoare de sens din beton se intersecteaza cu drumurile de acces catre localitatile amintite.

In dreptul acestor intersectii s-a optat pentru realizarea pe un sens al centurii a unor benzi de facut stanga spre Tunari sau Stefanesti. Practic, cei care vin dinspre zona Otopeni pe centura si vor sa o ia spre Tunari sau Stefanesti nu au alta optiune decat sa „taie” traficul de pe celalalt sens al centurii. Totul – pe un sector de drum unde vitezele practicate sunt destul de mari.

Dupa mai multe accidente grave in aceste zone, autoritatile au decis sa ia masuri si, intr-o prima instanta, in 2014, intersectia de la Stefanesti a fost reconfigurata cu un nou sens giratoriu pe Soseaua de Centura.

„Realizarea intersectiei DN Centura Bucuresti cu drumul judetean DJ 200 spre Stefanesti a fost realizata pe baza unui proiect avizat de CNADNR SA si Politia Rutiera. Valoarea estimata a lucrarilor este de 1.351.640 lei”, a transmis CNADNR la solicitarea HotNews.ro.

Intersectia mortala de la Tunari, nerezolvata nici pana acum. Se doreste amenajarea unui giratoriu in 2015

Intersectia de la Tunari

Intersectia de la Tunari

Foto: Hotnews

Dupa ce aceasta intersectie a fost „rezolvata” in 2014, autoritatile isi indreapta acum atentia sprea cealalta intersectie dinspre Tunari.

„Lucrarile la intersectia DN Centura Bucuresti cu drumul judetean DJ 200B (n.r. Spre Tunari) se vor realiza in cursul anului 2015. Pentru achizitia acestor lucrari se va organiza o procedura de achizitie publica”, mai arata CNADNR in februarie. Pana in luna mai insa nu s-a lansat nici o astfel de achzitie publica pentru amenajarea unui giratoriu pe centura la Tunari.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro