Care sunt motivele pentru care România are printre cele mai mari prețuri din UE la electricitate și gaze / Explicațiile Ministerului Energiei: Nu doar în România, companiile au profitat

Prețurile la energia electrică și gazele naturale consumate în gospodăriile din România sunt printre cele mai mari din UE, arată datele Eurostat, care a luat în calcul prețurile contractuale, stabilite de furnizori, nu cele plafonate, pe care le plătește efectiv consumatorul. Practic, undeva pe lanțul producător – furnizor există companii care profită nejustificat de mult, în condițiile în care diferența de la plafonat la prețul contractual o suportă statul, adică orice contribuabil din România.

Solicitat de către HotNews.ro să explice această situație, Ministerul Energiei a răspuns că „în întreaga Europă, nu numai în România, companiile din domeniul energiei au profitat de creșterea prețurilor la energie”.

Însă, după cum arată cifrele Eurostat, companiile din România profită mai mult ca oricare altele. România se află în top 3 cele mai mari prețuri la energie electrică și pe locul 2 la scumpirea gazelor naturale.

Practic, plafonările ascund prețuri exagerat de mari pentru România, undeva pe lanțul producător -furnizor. HotNews.ro a scris despre cine ar putea profita, în condițiile în care producătorii sunt obligați să vândă prin MACEE- mecanism de achiziție centralizată de energie electrică, la prețul de 450 de lei/MWh, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor.

Ministerul Energiei: situația a fost agravată de alinierea tuturor prețurilor la cel mai mare din piață

Întrebat de ce avem printre cele mai mari prețuri din UE, Ministerul Energiei a răspuns că situația din România a fost agravată de mai mulți factori, printre care faptul că toate companiile producătoare trebuie să se alinieze după cel mai scump, respectiv Complexul Energetic Oltenia, unde este generată energie pe bază de cărbune.]

Motivele enumerate de Ministerul Energiei:

declinul producției fata de necesarul de consum, din cauza lipsei de investiții în domeniul energetic din ultimii 20 de ani;
structura monocombustibil a companiilor de producție energie electrică care face ca prețurile să se alinieze la prețul cel mai mare din piață, respectiv al producătorilor de electricitate pe bază de cărbune (de menționat că prețul acestora are inclus și valoarea certificatelor de CO2, ceea ce ridică și mai mult prețurile din piață) sau gaze naturale;
situația meteorologică din vara anului 2022 care, pe fondul unui flux eolian redus, a condus la o scădere a producției eoliene și la înlocuirea acesteia cu producție pe bază de combustibili fosili sau apă (cu scăderea corespunzătoare a stocurilor de energie primară);
tehnologia de producție învechită, cu costuri de producere ridicate și randamente scăzute ale unor grupuri, existența unor capacități de producție cu durata de viață la limită sau depășită;
lipsa capacităților de stocare energie electrică.

Furnizorii de electricitate și gaze au primit de la stat 22,4 miliarde de lei

Ministerul Energiei a evitat să explice clar cine profită de cele mai mari prețuri contractuale la energia electrică și gaze naturale, spunând că „în întreaga Europă, nu numai în România, companiile din domeniul energiei au profitat de creșterea prețurilor la energie”. A mai răspuns și că Regulamentul UE 2022/1854 permite statelor UE să intervină pentru a diminua costurile la nivelul consumatorilor finali.

Cu alte cuvinte, Ministerul Energiei sugerează că nu are importanță faptul că prețurile sunt foarte mari în contracte, câtă vreme prețul pe care îl plătește consumatorul final este mai mic. Însă, tot Ministerul Energiei este cel care afirmă că pentru schemele de plafonare/compensare, statul a achitat furnizorilor de gaze naturale si energie electrica aproximativ 22,4 miliarde lei.

Însă, plafoanele au fost stabilite în 2022, când erau înregistrate recorduri de prețuri. Între timp, gazele și, automat, energia electrică s-au ieftinit la nivelul UE, iar schemele de plafonare/compensare au rămas nemodificate. Pe bursele europene, prețurile la gaze au ajuns să fie și cu aproape 90% mai mici față de vârfurile din 2022, iar la energie electrică, prețurile sunt de trei ori mai mici.

Ministerul Energiei reamintește că Romania a luat atat măsuri de atenuare a creșterilor de prețuri (plafonarea prețurilor pentru diverse categorii de consumatori, prin promovarea OUG 118/2021 și OUG 27/2022), cât si de redistribuire a veniturilor excedentare ale companiilor din energie către consumatori, în vederea protejării acestora (impozitarea producătorilor, a traderilor, aplicarea contribuției de solidaritate temporară companiilor din sectorul petrolier etc).

Ministerul Energiei, câteva explicații tehnice despre criza energetică

Creșterea prețurilor la energie și gaze naturale s-a înregistrat, inițial, pe fondul revenirii economice de după pandemie și implicit a creșterii exponențiale a cererii de energie electrică, iar ulterior ca efect a creșterii prețului gazelor naturale agravată de începerea războiului din Ucraina, explică Ministerul Energiei.

Începând cu septembrie 2021, au fost observate prețuri foarte ridicate pe piețele energiei electrice. Acest lucru este în principal o consecință a prețului ridicat al gazelor, care sunt utilizate ca factor de producție pentru producerea de energie electrică. Centralele electrice alimentate cu gaze naturale sunt adesea necesare pentru a satisface cererea de energie electrică atunci când aceasta atinge nivelul maxim din timpul zilei sau atunci când volumele de energie electrică produsă din alte tehnologii, cum ar fi energia nucleară, energia hidroelectrică sau sursele regenerabile variabile de energie nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea.

„Escaladarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, începând din februarie 2022, a dus la o scădere semnificativă a aprovizionării cu gaze. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a cauzat, de asemenea, incertitudine cu privire la aprovizionarea cu alte produse de bază, cum ar fi cărbunele superior și țițeiul, utilizate de instalațiile de producere a energiei electrice. Acest lucru a dus la creșteri suplimentare substanțiale și la volatilitatea prețului energiei electrice”, mai afirmă Ministerul Energiei.

În paralel, temperaturile excepțional de ridicate observate în vara anului 2022 au determinat creșterea cererii de energie electrică pentru răcire, sporind presiunea asupra producției de energie electrică, iar în același timp, producția de energie electrică din anumite tehnologii a fost cu mult sub nivelurile istorice din cauza unor circumstanțe tehnice și meteorologice.

Acest lucru este cauzată de o secetă pronunțată care a dus la:

scăderea producției de energie electrică de către centralele nucleare din diferite state membre, cauzată de lipsa apei de răcire disponibile;
generarea de energie hidroelectrică limitată;
niveluri scăzute ale apei în principalele râuri, care au afectat în mod negativ transportul produselor de bază utilizate drept combustibil pentru producția de energie electrică.

Care sunt prețurile plafonate

Consumatorii casnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:

Maximum 0,68 lei/kWh, la un lunar între 0 și 100 kWh inclusiv
Maximum 0,80 lei/kWh, la un consum lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv
Între 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, la un consum lunar peste 255 kWh, dar sub 300 kWh, primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh
Maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh

Consumatorii noncasnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:

Maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh
Maximum 1 leu/kWh pentru spitale, școli, gradinițe, creșe, centre de servicii sociale

Consumatorul casnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025: