Carles Puigdemont nu scapă de mandatul de arestare emis pe numele său. Justiția din Spania refuză să-l amnistieze

Judecătorul Pablo Llarena, de la Curtea Supremă, „a dat astăzi (luni) o hotărâre în care declară amnistia neaplicabilă infracțiunii de delapidare în dosarul împotriva fostului președinte al Generalitat Carles Puigdemont”, a indicat cel mai înalt organ judiciar din țară.

Mandatul de arestare care îl vizează pe președintele guvernului regional catalan de la tentativa de secesiune a Cataloniei din 2017 rămâne așadar în vigoare, precizează instanța în decizia sa, care poate fi atacată cu recurs în termen de trei zile de la notificarea părților.

Hotărârea Curții Supreme are efectul unei lovituri deoarece legea amnistiei urma să-l privească în primul rând pe Carles Puigdemont, care spera să se poată întoarce rapid în Spania.

Inculpat pentru infracțiuni de delapidare, nesupunere și terorism și supus unui mandat de arestare de la evenimentele din 2017, Puigdemont a plecat în Belgia, unde locuiește încă, pentru a scăpa de justiția spaniolă, în timp ce alți lideri separatiști fuseseră închiși.

Legea amnistiei nu se aplică infracțiunii de delapidare

Judecătorul Llarena a considerat că legea amnistiei s-a aplicat într-adevăr infracțiunii de nesupunere, dar că, pe de altă parte, nu se aplică și în ceea ce privește infracțiunea de delapidare.

”Comportamentele” reporşate lui Puigdemont şi altor doi sepratişti ”corespund deplin celor două excepţii pe care le prevede legea” în privinţa deturnării de fonduri.

Concret, magistratul a concluzionat că a existat dorința lui Puigdemont de a obține un beneficiu personal, cu impact asupra intereselor financiare ale Uniunii Europene, ceea ce face ca amnistia inaplicabilă.

Prin urmare, mandatul de arestare „se menține doar pentru infracțiunea de delapidare, nu și pentru cea de nesupunere”, potrivit documentului.

Infracțiunea de terorism, de care este de asemenea acuzat Puigdemont într-un dosar separat, nu este abordată în această sentință.

La 30 mai, Parlamentul spaniol a adoptat o lege a amnistierii separatiştilior catalani – prețul pe care premierul spaniol Pedro Sánchez a fost nevoit să-l plătească pentru a rămâne la putere, în noiembrie, cu susţinerea a două partide separatiste catalane, care cereau în schimbul susţinerii lor această măsură.

Scopul legiuitorilor era ca justiţia să înceapă imediat să anuleze mandatele de arestare emise pe numele separatiştilor care au fugit în străinătate şi ca aceste anulări să rămână valabile până la examinarea recursurilor depuse împotriva legii, un proces care poate dura luni de zile sau ani.

Însă, în contextul în care peste 400 de persoane au fost urmărite sau condamnate cu privire la delicte în legătură cu secesiunea eşuată din 2017 a Cataloniei sau cu evenimentele care au urmat-o orii precedat-o, această sarcină se anunţă dificilă la tribunale, care este necesar să decidă caz cu caz.

Magistrații – dintre care mulți nu își ascund reticența sau chiar opoziția lor sinceră față de această măsură care a dominat și radicalizat viața politică spaniolă de la alegerile din iulie 2023 – au avut la dispoziție două luni, de la sfârșitul lunii mai, să o pună în aplicare.

Săptămâna trecută, două persoane, un fost membru al guvernului regional catalan și un ofițer de poliție, au devenit primii beneficiari ai legii și au primit amnistia.

Pentru Pedro Sánchez, această amnistia urmărește să pună capăt instabilității născute din încercarea de secesiune din 2017, una dintre cele mai grave crize cu care s-a confruntat Spania de la revenirea la democrație după încheierea dictaturii Franco în 1975.