Castelan ilegal

Incredibil! Bugetul Statului a fost pagubit cu miliarde de lei, dar nimeni nu e vinovat! Mircea Maries (fost merceolog al intreprinderii socialiste de prestari servicii din Maramures, metamorfozat dupa Revolutie in proprietar al fostei platforme industriale a Baii Mari) a devenit, cu concursul autoritatilor, proprietarul unui castel de patrimoniu istoric.

“Intamplarea” a fost posibila prin nerespectarea legilor si cardasiei “contelui” de Fersig cu factorii de decizie.

Mircea Maries (originar din satul maramuresean Fersig) este unul dintre spectaculosii imbogatiti in anii de dupa Revolutie, prezent in topul celor mai bogati 300 de onesti (?) cetateni ai unei tari saracite si macinate de afaceri ilicite, o tara corupta, fara corupti. A intrat in lumea buna din viata discutabilei democratii romanesti din postura de merceolog.

In scurt timp, a devenit proprietarul diferitor imobile si al platformei industriale a orasului.

Dintre tranzactiile imobiliare ale fersiganului, cea mai discutabila ramane cumpararea Castelului Teleki, monument istoric de categoria B, care in urma ultimelor modificari ale Listelor monumentelor istorice se pare ca va fi cotat la categoria A (ceea ce-i va da dreptul lui Maries sa obtina finantari din bugetul de Stat pentru reabilitarea imobilului pe care l-a cumparat ilegal si l-a lasat timp

de trei ani “in voia naturii”, neinvestind nimic in reconstructia acestuia!). GAZETA va demonstra ilegalitatea acestei tranzactii si ii va nominaliza pe “menestrelii ei”.

Povestea

Castelul Teleki din Satulung are, pe langa o poveste incarcata de parfumul vremii, o valoare istorica deosebita. De aceea, Ministerul Culturii l-a nominalizat ca fiind monument istoric. In 1997, Statul roman a inceput sa investeasca in consolidare si reconstructie. Lucrarile au fost de amploare si executate de o firma acreditata in renovarea monumentelor.

Timp de trei ani, Statul a “pompat” 1,6 miliarde de lei in aceste lucrari. Castelul incepuse sa “renasca”. Reprezentantii Inspectoratului pentru Cultura au intocmit un proiect prin care Castelul urma sa reintre in circuitul turistic. In 1999, Consiliul Local Satulung (CL) voteaza vanzarea Castelului.

Se pare, cumparatorul era dinainte stabilit: Mircea Maries, un afacerist al locului, despre care se spune ca ar fi contribuit decisiv la ridicare vilei lui Virgil Magureanu (pe atunci seful SRI). Pana la urma, Maries a cumparat Castelul cu 1,2 miliarde de lei.

Ilegalitatea consta in modul in care a fost instrumentata licitatia care a vaduvit Statul de dreptul de preemtiune si de cateva miliarde din bugetul CL. Pentru demonstratie, am demarat in urma cu sase luni o ancheta de presa.

Suspect de multe ori, zeci de persoane intervievate pentru lamurirea situatiei m-au avertizat ca “nu stiu in ce ma bag!”, ca ar fi vorba de „oameni rai, influenti si razbunatori”. Tocmai de aceea… La fel de suspect a fost (probabil fara legatura) faptul ca Maries si-a cumparat in aceasta perioada un… pistol.

Desi nu mi-am cumparat vesta anti-glont, am inceput prin a merge la primaria din Satulung (comuna natala a lui Maries).

Dupa ce Bujorel Vasile Muresan, primarul din Satulung, a acceptat in prima faza o intalnire lamuritoare privitoare la vanzarea Castelului Teleki, scuzandu-se ca o problema de sanatate, dar si actele „care trebuie ordonate pentru a putea avea o privire completa asupra problemei” il impiedica, pe moment, sa ofere argumente asupra legalitatii tranzactiei, dupa nici 24 de ore si-a schimbat

radical optiunea, refuzand orice discutie referitoare la vanzarea castelului „comunal”. Transparenta ramanea in sertarul primariei.

Promisiuni de… transparenta

Totusi, in prima convorbire (succinta, tocmai pe considerentul ca intr-un viitor foarte apropiat urma sa aiba loc un dialog mai amplu) a spus ca, printr-un decret al lui Nicolae Ceausescu, ultimul „proprietar comunist” al castelului a fost Trustul de Constructii Maramures (care detinea doua birouri la parterul castelului) precum si IAS-ul comunei (care avea depozitate la intrare

ingrasaminte agricole). „Dupa ’90, Castelul Teleki a intrat in proprietatea privata a comunei, reprezentantul Statului in teritoriu. Nici nu e monument istoric, ca numai dupa aceea (se refera la vanzare – n.red.) au zis ca e. Si Consiliul Judetean a solicitat sa il cedam pe gratis, dar in Consiliul local s–a decis ca nici nu se pune problema sa renuntam la bunul comunei.

Vanzarea a fost perfect legala, in urma unei hotarari de Consiliu local. Deci, a fost scos la licitatie in 1999, sub presiune. Dar o lasam pe alta data, ca nu vreau sa gresesc pana nu consult documentele”, a promis Muresan.

“M-a cercetat Parchetul!”

La doar 24 de ore, primarul si-a schimbat, brusc, optiunea. „Cred ca e mai bine sa nu ne intalnim. Am vorbit si eu cu… in fine, scrieti ce vreti. Tot ce s-a facut, s-a facut cu respectarea deciziei Consiliului local. M-a cercetat politia, Parchetul…

Eu am treaba si cineva incearca sa ma sustraga de la celelalte treburi care sunt mai importante (adicatelea vanzarea aceasta ar fi o bagatela in Satulung, unde probabil in fiecare zi se comercializeaza de-a valma castele? – n.red.). Tot timpul s-a urmarit sa se creeze o stare conflictuala. Sa nu credeti ca nu sunt informat. Atata a tot frecat-o…

ca asta a fost: campanie electorala atunci, campanie electorala acum si… Asa merge”, a opinat Muresan. Tot el a confirmat ca Mircea Maries a fost singurul care a licitat si ca pretul vanzarii castelului Teleki ar fi fost de 1,2 miliarde de lei.

Am ramas cu parerea ca in viziunea lui Muresan eram probabil un alt idiot de ziarist care „pune botul” si cerceteaza “geniala idee” a vanzarii unui castel de patrimoniu. Itele pareau incurcate, cei implicati nu doreau sa vorbeasca (de parca i-as fi invitat la o cafea unde sa palavragim despre productia de dopuri din Dorohoi).

Si iar mi se atragea atentia „ca nu stim in ce ne bagam”.

Primarul vorbeste!

Dupa sase luni (infinita ancheta!), primarul Muresan a acceptat sa “puna cartile pe masa”. “In 28 octombrie 1999, Consiliul Local Satulung a decis sa scoata Castelul la vanzare. Nu puteam sa-l intretinem, era aproape o ruina, si am zis ca banii ii putem folosi in alt scop.

Pana la urma, cu acei bani am continuat lucrarile la aductiunea de gaz in Pribilesti si Fersig (ultimul, satul natal al “contelui” Maries, n.red.)”, a spus Muresan. Primarul PSD, exclude varianta ca la baza acestei tranzactii s-ar fi aflat o… “afinitate politica” (si Mircea Maries este un fervent sustinator financiar al PSD).

“Sapte luni am refuzat sa pun in aplicare hotararea consilierilor, stiu ca prin aceasta decizie mi-am batut singur cuie-n talpa, dar vroiam sa vad reglementata situatia (!)”, a recunoscut Muresan, care sustine ca e cu constiinta impacata si ca n-ar fi putut obtine mai multi bani.

Crede in continuare ca e “lucrat politic”, dar recunosc ca e singurul “actor al vanzarii ilegale” care e… simpatic. “Daca nu vindeam, ni-l luau fara bani cei de la Consiliul Judetean. Dar acum si consilierii care au votat sa-l vindem sunt impotriva mea!”

Ilegalitatile tranzactiei

GAZETA va demonta ilegalitate tranzactiei (despre care se spune ca ar fi “beneficiat si de pilele” puse de Virgil Magureanu, la acea vreme, sef al Serviciului Roman de Informatii, la constructia vilei caruia, Mircea Maries si-ar fi adus o insemnata contributie.

De altfel, la lansarea ultimului volum scris de Magureanu, in dreapta “tatalui” s-a aflat mereu omniprezentul fersigan Maries). Iata care sunt motivele pentru care cred ca acest castel a fost vandut printr-o masinatiune demna de romanele domnului Kafka.

1) Incalcarea dreptului de preemtiune. Castelul a fost vandut fara sa se respecte dreptul de preemtiune al Statului roman! Conform legii si tinand cont de investitia realizata in ultimii trei ani, daca CL nu mai putea administra Castelul (desi nu investise niciodata nimic in el!), trebuia sa-l ofere spre vanzare Statului, nu unei persoane fizice!

2) Subevaluare. Castelul a fost evaluat de un evaluator nespecialist in monumente istorice (desi legea o cerea, iar CL putea solicita asta Inspectoratului pentru Cultura Maramures!).

Pretul la care a fost evaluat (pretul de vanzare fiind acelasi!) e considerat de catre specialisti subevaluat! Practic, s-a vandut un Castel monument istoric de categoria B cu 1,2 miliarde de lei, in conditiile in care doar reparatiile platite de Statul roman in ultimii trei ani erau de 1,6 miliarde de lei!

3) Concluzia Parchetului. Cazul a fost cercetat de catre Parchetul de pe langa Tribunal, iar procurorul care a anchetat acest caz spune ca a intrerupt cercetarea, pentru ca acest caz intra sub incidenta civila.

4) Incalcarea legilor actuale. In ultimii aproape patru ani (finalul lui 1999-inceputul lui 2004), Maries nu a construit nimic la Castel (se afla in aceeasi faza, in care-l lasasera constructorii autorizati platiti de Stat!).Faptul este in contradictie cu legea.

5) Manipularea voluntara a prezentei la licitatie.

Conform anunturilor preliminare de vanzare, CL Satulung a scos la licitatie, tineti-va bine!, nu Castelul Teleki (asadar un monument istoric!), ci… “Casa cu curte, situata pe strada Principala Satulung, numarul…” (“asa era trecuta in CF” – argumentarea primarului, care ignora ca o buna reclama ar fi putut sa aduca la licitatie, potentiali cumparatori din

tara! Ceea ce era in interesul obstii). Implicit, numarul ofertantilor a scazut la… unul! “Contele de Fersig”, Maries.

6) Acceptarea proiectelor unei persoane fizice in dauna proiectelor similare intocmite cu doi ani mai devreme de reprezentantii Statului roman.

Detinem acte care dovedesc faptul ca Traian Moldovan si Ildiko Mitru (la acea vreme consilier sef, respectiv consilier pe probleme de Patrimoniu la Inspectoratul de Cultura Maramures), intocmisera proiecte viabile pentru a transforma Castelul Teleki in Centrul Cultural-Artistic-Turistic al Tarii Chioarului! Acum, Maries vrea sa faca (se pare si cu aportul financiar al Statului fraierit in aceasta

afacere) un… Centru turistic. How nice!

Demonstratia

1) Ana-Maria Hallas, reprezentanta in teritoriu a Ministerului Culturii (Directia pentru Protejarea Monumentelor Istorice), certifica faptul ca in 1997, firma Rustic (acreditata de minister) a efectuat lucrarile. “Au fost lucrari de calitate. Am sa va ofer cifrele financiare. In 1997, Statul a cheltuit pentru lucrari peste 486 de milioane de lei.

In 1998, au fost lucrari de peste 1,111 miliarde de lei, iar in 1999, s-au achitat firmei care a efectuat lucrarile aproape 122,5 milioane de lei. Cumulat, aportul Statului la reabilitarea Castelului Teleki a fost de aproape 1,7 miliarde de lei.

” Printre lucrarile efectuate au fost mentionate de catre constructor: acoperisul, refacerea totala a sarpantei (s-a luat aceasta decizie pentru a pastra cat mai fidel constructia).

Pentru ca demisolul era ud (ni s-a spus ca „umed” e un termen departe de realitate), in jurul castelului s-a facut un canal betonat pe toate partile – vizitabil oricand, pentru ca a fost prevazut cu guri de aerisire. Masura a fost luata pentru ca peretii sa se zvante si degradarea sa se opreasca.

Specialistii au confirmat ca lucrari identice s-au efectuat numai la Peles si la alte cateva castele de interes national din Bucuresti! Directia pentru Cultura a sesizat forul superior, Ministerul Culturii, intr-un raport din anul 2000 mentionand la capitolul „Probleme deosebite, masuri”, la primul punct: „Clarificarea situatiei intervenite la Castelul Teleki din Satulung unde, prin

incalcarea legislatiei, Primaria a instrainat monumentul istoric. Fapta a fost comunicata Prefecturii si Consiliului Judetean in vederea anularii actelor si sanctionarea celor responsabili de incalcarea legii.” Acest raport a fost intocmit de arhitect Ildiko Mitru. Tot atunci, a fost sesizata Politia, care a solutionat cazul si l-a inaintat Parchetului Maramures.

Alte demonstratii

2) Conform declaratiei primarului Muresan, Castelul a fost evaluat de un evaluator numit Aurel Brandau. Actualul director al Directiei pentru Cultura Maramures, Ioan Marchis declara ca nu a auzit de acest evaluator: “Nu e evaluator de monumente istorice.

In mod normal, conform legii, vanzatorul unui monument istoric poate solicita evaluarea specialistilor acreditati ai Directiei pentru Cultura”. Cel mai probabil, evaluatorul era specialist in constructii civile. Surse din Directia pentru Cultura sustin ca “si caramida din Castel costa mai mult decat a oferit Maries”.

3) Procurorul Horia Baiasz a instrumentat acest caz. “Imi amintesc, pentru ca a fost o situatie… inedita. Conform legii, actul era nul de drept. Cei de la Prefectura trebuiau sa-l atentioneze (pe cumparator, n.red.

), insa a fost o lipsa de reactie uimitoare! Problema se putea solutiona prin instantele civile, asa ca am solutionat intreruperea cercetarii penale, dar, repet, nu pentru ca ar fi fost legal. Din punct de vedere juridic, actul de vanzare este nul. Dansii (Consiliul Local Satulung, n.red.) au vandut ceea ce nu puteau vinde.

4) Castelul Teleki nu este semnalat ca fiind monument istoric, la poarta lipsind placutele de avertizare, in conformitate cu legile Romaniei (vezi foto).

5) Consiliul Local Satulung publica in presa vremii anuntul privind “Scoaterea la licitatie publica a unei constructii situata in localitate, cuprinsa in CF nr 929, nr.

topo 2, casa cu curte sub nr 131”! Prin inducerea in eroare a posibililor cumparatori (nementionarea titulaturii Castel Teleki, secolul XIX), consider ca bugetul a fost “vaduvit” de obtinerea unei sume substantiale.

6) Desi reprezentantii Inspectoratului de Cultura Maramures au intocmit un proiect viabil pentru reintroducerea in circuit a Castelului Teleki (fapt pentru care s–au si alocat de catre Stat banii respectivi), astazi proiectul e “implementat” de Maries care vrea hotel de cinci stele, cu terenuri de tenis, piscina si grajduri cu cai de rasa! Finalul e… in coada de cal! Cert

e ca subiectul nu e epuizat, de aceea vom reveni.

Castelul Teleki

Legendele spun ca acest castel a fost construit de generalul Samuel Teleki pe ruinele unei constructii tataresti din secolul XI sau XII. Despre familia Teleki, cea care a trait in Castelul din Satulung, preotul satului spune (consultand putinele documente de care dispune) ca era originara din Lona de Sus, de langa Huedin.

In cimitirul parasit al satului exista o cruce din caramida pe care este inscriptionat numele contelui-general, dar nimeni nu poate afirma cu certitudine daca Samuel Teleki este sau daca a fost vreodata inmormantat acolo. Cert e ca in curtea castelului a fost construita initial si o capela familiala, care ulterior a fost daramata.

Dupa moartea lui Samuel Teleki resedinta a fost locuita de Imre Teleki, care a murit in anul 1849 si este inmormantat in Satulung impreuna cu familia sa, intr-un cimitir pe care Vasile Bud, preotul satului, l-a descris ca fiind „parasit, neingrijit, devastat”. Ultimul reprezentant al familiei Teleki care a locuit in castel a fost fiul lui Imre, Laszlo Gabor Teleki.

Acest ultim reprezentant al familiei, caruia satenii ii spun azi Vasile Teleki (romanizandu-i numele), avea in responsabilitate o brigada din armata Transilvaniei pe care trebuia s-o alimenteze cu o cota din produsele rezultate de pe domeniile sale. Laszlo Gabor Teleki a murit in 1936. A avut un baiat care a murit de sifilis si doua fete care au plecat cu mama lor in Germania.

Dupa 1989, castelul nu a fost revendicat. Preotul satului spune ca doar o descendenta a familiei Teleki, o nepoata din Budapesta, ar fi venit in sat, dar numai pentru a vizita locurile in care au trait stramosii ei.

Tot pe fostul domeniu al contilor Teleki exista un parc dendrologic, care contine arbori de o valoare inestimabila, cu o vechime de peste 300 de ani.

Cronologia unei tepe!

1997 – Incep lucrarile la stoparea degradarii Castelului Teleki din Satulung. In trei ani, Statul investeste aprope 1,7 miliarde de lei (la valoarea din 1997-1999).

1999 – Consiliul Local Satulung scoate la vanzare “casa cu curte”. Pana la urma, la cea de-a doua licitatie, se prezinta doi cetateni (unul dintre ei locuieste in Baia Mare intr-un apartament, celalalt e reprezentantul firmei Tehnomin – patron, localnicul Mircea Maries). Se vinde Castelul Teleki, monument istoric de categorie B.

Cumparatorul e Tehnomin care ofera pretul de evaluare de 1,2 miliarde de lei (cu 400 milioane mai putin deca se investise in consolidarea castelului).