Cât costă să-ți transformi casa într-una eficientă energetic și să-ți reduci de 13 ori factura la încălzire
O casă de aproximativ 80 de metri pătrați, construită înainte de 1990, complet ineficientă energetic, poate fi renovată cu aproximativ 50.000 de euro pentru a se încadra în ultimele standarde. Este o sumă mare care poate fi cheltuită treptat, în 10-15 ani, însă consumul și factura la energie se reduc de 13 ori, spune Ionuț Chețe, inginer specialist în eficiența energetică a clădirilor, într-o discuție cu HotNews.ro.
Lipsa de eficiență energetică a clădirilor din România este o mare problemă, mai ales în contextul în care facturile la energie nu vor mai fi plafonate începând de anul viitor. Cea mai mare problemă este în mediul rural, unde subvențiile oferite de către stat consumatorilor vulnerabili nu rezolvă problema sărăciei energetice, atâta vreme cât nu sunt dublate de eficientizarea energetică a clădirilor și a consumului.
În total, la nivelul țării, din totalul de 5,5 milioane de clădiri, doar 6% dintre locuințe au fost renovate și eficientizate energetic, arată un studiu realizat de Banca Mondială în 2019 și citat în Strategia de renovare pe termen lung, elaborată în 2020 de Ministerul Dezvoltării.
Din total, 3,8 milioane sunt locuințe unifamiliale din mediul rural și doar 3% dintre ele au fost renovate până în anul 2020.
În plus, datele centralizate de Asociația Energia Inteligentă și Crucea Roșie arată că în România există la ora actuală aproximativ 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne de foc. Dintre acestea, 7.300 sunt locuite de familii vulnerabile, care nu au bani nici măcar pentru aceste lemne, iar încălzirea pe timpul iernii este o problemă acută.
Costurile cu încălzirea pentru o casă la munte pot ajunge la 15.000 de lei pentru un sezon rece
Există trei categorii de case: cele vechi și foarte vechi construite înainte de 1990, multe dintre ele de lemn, chirpici, paiantă, care nu au niciun pic de izolație. În acele vremuri oamenii se încălzeau cu lemne pe care și le luau singuri din pădure, fără a cheltui niciun ban. Aceste case reprezintă aproximativ 40-50% din total.
A doua categorie sunt casele construite în perioada 1990-2010, din BCA, cărămidă, neizolate sau foarte puțin izolate, construite într-o perioadă fără norme de eficiență energetică. Ele reprezintă cam 30% din total.
„O astfel de casă de 80 de metri pătrați, situată în Dobrogea, deci în zona climatică I (unde este cel mai cald – n.r.) consumă 8-9 tone de lemne în sezonul rece, adică 3.500 – 4.500 de lei”, spune Chețe.
Aceasta unde este cald, însă într-o zonă de munte, costurile cu încălzirea pot fi de trei ori mai mari ajungând la 15.000 de lei pentru un sezon rece.
„Sunt centrale pe lemne care nu au termostat, extrem de ineficiente, care merg până arde lemnul, se fac în casă 40 de grade, trebuie să deschidem geamul și se ajunge la risipă”.
Dacă o clădire total neizolată este renovată și adusă la standardul nZEB, consumul poate scădea de 13 ori
Cea mai nouă categorie de case sunt cele construite în ultimii 10 ani, unde a început să-și pună amprenta partea de legislație în eficiență energetică și se folosesc izolații de 5-10 centimetri.
Din 2022 a intrat în vigoare standardul nZEB (clădiri cu consum aproape zero), obligatoriu pentru clădirile noi, însă doar 20 de clădiri din România se pot încadra până acum în aceste standarde, potrivit lui Ionuț Chețe.
„Dacă o clădire total neizolată este renovată și adusă la standardul nZEB, consumul poate scădea și de 13 ori. Dacă am face această investiție dintr-odată, costurile ar fi destul de mari, în jur de 50.000 de euro, însă le putem face treptat”, spune specialistul.
Pentru acest lucru, tâmplăria casei trebuie înlocuită în totalitate. Foarte important este materialul cu care se face izolația termică. La fel de importantă este și renovarea sobei, care poate duce la o economie de 30%.
Chețe a absolvit Universitatea Politehnică Goteborg din Suedia și a trăit câțiva ani în această țară. El a arătat că un exemplu de urmat ar putea fi cel din Suedia, unde vata minerală care rămâne de la șantiere este reciclată și utilizată pentru eficientizarea caselor, la jumătate de preț.
„La noi aceste deșeuri din construcții se aruncă pe câmp și sunt acoperite de pământ. Ar trebui să existe strategii la nivel de județe, pentru că există foarte multe deșeuri care rămân de la lucrări de modernizare a clădirilor publice. Dintr-un șantier de la o școală, de exemplu rămâne o cantitate foarte mare de vată, bucăți de 10-15 centimetri care nu mai pot fi folosite, dar care pot fi reciclate. În Suedia poți să-ți iei din magazin saci din astfel de vată și pur și simplu îi pui în pod”.
Planșeele și soba sunt cele mai importante când vorbim de eficiență energetică
Dacă izolăm podul, deja economisim 30% din cantitatea de lemne pe care o folosim, mai spune specialistul.
„30% dim căldură o pierdem prin planșee, către acoperiș. Deci dacă s-ar renova sobele și am izola plașeele am câștiga foarte mult. Apoi să avem un plan să renovăm fațadele și să aducem o casă la standard nZEB în 15 ani, spre exemplu. Costă cam 50.000 de euro pentru o casă normală, dar nu trebuie să investesc acești bani astăzi, ci în timp. Vorbim și de sistemele de încălzire, izolat termic, etanșare ferestre, un pachet complet de renovare”.
Efectul ar fi reducerea de 13 ori a costurilor cu încălzirea, dacă plecăm de la o casă complet ineficientă energetic.
„Mai ales că, de la primăvară, facturile nu mai sunt plafonate și nu știe nimeni la ce prețuri va ajunge energia în viitor”, a completat Chețe.
Sursa foto: Dreamstime
INTERVIURILE HotNews.ro