Catalin Parfene: In cartea lui George Copos sunt multe pasaje asemanatoare cu cele din lucrarea mea/ Este aceeasi ordine a ideilor, dar lucrarea mea nu figureaza in bibliografie

Istoricul Catalin Parfene, care a atras atentia asupra unui posibil plagiat al cartii publicate in inchisoare a lui George Copos, a precizat pentru HotNews.ro ca in cartea omului de afaceri exista foarte multe pasaje asemanatoare cu cele din teza sa de masterat. „Este exact aceeasi ordine a ideilor mele din teza de masterat, doar topica este schimbata si foloseste sinonime”, spune Parfene.

Catalin Parfene a mai precizat ca lucrarea sa „nu figureaza nici in bibliografie, nici in prefata”. „Este inadmisibil sa nu il pomenesti pe cel care a scris lucrarea initiala”.

Istoricul a spus ca va consulta cele doua lucrari in paralel si ca, cel mai probabil, va incerca sa sesizeze o comisie, care va trebui „sa dea un verdict”.

UPDATE Catalin Tolontan prezinta, pe blogul sau (tolo.ro), alte doua pasaje asemanatoare din cartile lui Catalin Parfene si George Copos:

• „Documentul, un hrisov domnesc din 1492, rezumă un veritabil program politico-cultural al domnilor români” – Catalin Parfene

• „Actul domnesc se constituie într-un veritabil program politic și cultural al principilor români medievali” – George Copos

Gazeta Sporturilor a publicat, in urma consultarii celor doua lucrari, doua pasaje aproape identice din cartile lui Catalin Parfene si George Copos:

• „Totusi prima sa sotie a fost o catolica Margareta, fiica unui voievod al Transilvaniei, Ladislau de Losonczi (1376-1391) sau Stibor de Stiborita (1395-1401, 1410-1414), acesta din urma un nobil polon”- Catalin Parfene, „Politica matrimoniala a domnilor din Tara Romaneasca si Moldova in secolele XIV-XVI”

• „Prima sotie a lui Alexandru cel bun, Margareta, pare sa fie fiica unui voievod ardelean, Ladislau de Losonczi, sau a lui Stibor de Siboritza, se pare un nobil polon”- George Copos, Aliante matrimoniale in politica principilor romani din Tara Romaneasca si Moldova in secolele XIV-XVI”

Romania Libera publica alte pasaje asemanatoare din cartile celor doi:

• „Chiar imediat dupa primele victorii ale lui Mihai Viteazul contra turcilor, la Alba Iulia, unde era principe Sigismund Barthory, se vorbea de o eventuala matrimoniala a fiului voievodului, Nicolae Patrascu, cu o sora a cancelarului transilvan, Stefan Josika. In ultimii ani ai domniei lui Mihai, se vehicula chiar ideea unei casatorii a fiicei acestuia, Florica, cu insusi principele Sigismund Bathory; istoricii vad in aceste zvonuri, o manevra a voievodului roman cu scopuri strategice, legate de inceperea campaniei sale din Moldova”- George Copos.

• „Reprezentative pentru sfarsitul unei epoci, sa mentionam si proiectele de casatorie ale copiilor lui Mihai Viteazu: la 1595-1596, se vorbea la Alba Iulia despre casatoria lui Nicolae Patrascu cu sora mai mica a cancelarului Transilvaniei, Stefan Josika, iar in 1600 o solie propunea mariajul fiicei Florica cu insusi principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, propunere vazuta la o manevra diplomatica a lui Mihai Viteazu cu scopuri strategice, inaintea campaniei sale din Moldova”- Catalin Parfene.

• „Mihai Viteazul (1593-1601) este, mai mult decat oricare alt domn al veacului sau, in centrul unei retele de rude din lumea Tarigradului, in fruntea cu marea familie a Cantacuzinilor. Contemporanii, dar si istoricii moderni afirma apartenenta mamei sale, Tudora (Theodora), la clan ca sora a lui Iane Cantacuzino, personajul vizat de Chiajna pentru a-I fi ginere, la care apoi a renuntat”- George Copos.

• „Mihai Viteazul (1593-1601) a dobandit tronul tarii Romanesti cu sprijinul rudelor sale dinspre mama (Tudora sau Teodora, despre care s-a demonstrate in ultimii ani ca era membra a familiei Cantacuzino), greci cu pozitii influente la poarta: unchiul Iane Cantacuzino…”– Catalin Parfene.

In prefata cartii lui George Copos, profesorul universitar Stelian Brezeanu, care a coordonat ambele lucrari, scrie ca: „Autorul, domnul Gheorghe Copos, ne surprinde in studiul de fata prin modul riguros de organizare a materialului documentar pe care l-a cercetat si caruia i-a detasat constantele si schimbarile. Autorul retine, cu bun-simt si logica, consecintele impactului devastator al expansiunii islamice asupra Europei si, in particular, asupra Principatelor Romane, in cursul a doua secole, 1400-1600„, potrivit unei fotografii postate de Stoica Ionel pe pagina sa de Facebook.

Reamintim ca in timpul procesului, George Copos a cerut eliberarea din inchisoare, sustinand ca a castigat peste 200 de zile in anul in care a fost in detentie, amintind faptul ca a scris cinci carti, una de istorie si patru de turism, a muncit la atelierul de tamplarie si s-a inscris la toate activitatile Penitenciarului Rahova.