Cazul asasinării lui Ioan Crișan. Judecătorii care i-au lăsat în libertate pe cei trei suspecți spun că procurorii au adus „cel mult indicii”, nu probe

Lăsarea în libertate a fiicei omului de afaceri Ioan Crișan, Laura Bîlcea, și altor doi bărbați, toți trei acuzați de procurori de uciderea omului de afaceri arădean Ioan Crișan, este motivată de judecătorii Curții de Apel București prin faptul că procurorii care au anchetat dosarul au adunat „cel mult indicii”, iar după trei ani de anchetă nu se confirmă că aceștia pot fi acuzați de omor cu premeditare.

Instanța a respins cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de arestare a fiicei lui Ioan Crișan și a celor doi presupuși complici în atacul cu bombă de la Arad din 29 mai 2021, când omul de afaceri a murit după ce i-a explodat maşina în parcarea unui supermarket din Arad.

În motivarea sentinței, citată marți de G4media, judecătorii apreciază că dovezile prezentate de procurori nu sunt probe, ci „cel mult indicii”.

„Judecătorul constată că toate acestea reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor fapte de o gravitate deosebită”, se indică în motivarea deciziei judecătorilor.

Instanța detaliază munca depusă de procurori pentru obținerea dovezilor, spunând că judecătorii au încuviințat solicitările procurorilor de autorizare a unor metode de supraveghere tehnică încă din iunie 2021, „de obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, obţinerea de date privind situaţia financiară a unor persoane, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unor persoane, percheziţii domiciliare, etc”.

„Cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie, în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii, simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă”, se mai precizează în motivare.

Judecătorii precizează că pentru a formula astfel de acuzaţii, „standardul probatoriu – chiar dacă nu trebuie să fie suficient pentru a formula o acuzaţie completă – totuşi trebuie să fundamenteze suspiciunea din perspectiva unui observator obiectiv că inculpaţii ar fi comis faptele ce li se impută”.

Judecătoare, despre anchetă: „Carențe grave”

Judecătoarea Alina-Petronela Moșneagu a identificat carențe grave în anchetă. De exemplu, procurorii și polițiștii nu ar fi stabilit, pe baza unor probe, nici măcar unde se aflau suspecții în momentul atentatului, potrivit sursei citate.

Procurorii spun că telefonul Alcatel cu care ar fi fost detonat bomba artizanală plasată în mașina lui Ioan Crișan a fost cumpărat de la o firmă din Arad pe 27 mai 2021, la ora 15:38, iar mașina unuia dintre presupușii suspecți a fost identificată în trafic în proximitatea magazinului.

Doar că „judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții constată că la dosar nu există nicio probă în sensul că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a achiziționat de la S.C. (…) SRL Arad telefonul Alcatel 2003G”.

„În cauză s-a probat că la data de 27.05. 2021, ora 15:38, S.C. (…) SRL Arad, la punctul de lucru de pe strada Roman Ciorogariu, județul Arad, a comercializat telefonul Alcatel 2003G, conform bonului fiscal emis, însă nu a fost întocmită factura și nu există nicio persoană care să-l identifice pe inculpatul Horodincă Adrian drept cumpărător/persoană care ar fi achiziționat acel telefon”, a concluzionat instanța.

Aproape trei ani și jumătate de la uciderea lui Ioan Crișan

În 29 mai 2021, omul de afaceri Ioan Crișan a murit după ce i-a explodat maşina în parcarea unui supermarket din Arad, iar în 31 mai Parchetul General a anunțat că face cercetări pentru omor calificat cu premeditare.

Ioan Crişan deţinea una dintre puţinele ferme de somn african din Europa de Est, amenajată de mai mulţi ani în perimetrul unei foste fabrici de cânepă situată la câţiva kilometri de municipiul Arad.

Puține detalii au fost făcute publice de Parchetul General despre stadiul anchetei, iar pe 23 octombrie 2024, la mai bine de trei ani de la atac, procurorii Parchetului General și polițiștii au făcut şapte percheziţii domiciliare, în urma cărora fiica milionarului ucis și alți doi bărbați au fost duși la audieri și apoi reținuți pentru 24 de ore.

Surse judiciare citate de Agerpres declarau că fapta comisă ar fi avut la bază un interes financiar, întrucât omul de afaceri ar fi dorit să o dezmoştenească pe fiică şi să îi lase afacerea fostului ginere.