OFICIAL CCR a respins contestațiile AUR, SOS și POT pe legea care permite României să doboare drone care intră ilegal în spațiul nostru aerian 

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi contestațiile depuse de AUR, SOS România și POT asupra legilor adoptate de Camera Deputaților și Senat prin care România va putea doborî drone intrate ilegal în spațiul aerian al țării. Anunțul a fost făcut de USR, care spune că „este o veste bună pentru securitatea României”. Ulterior, Curtea a confirmat oficial decizia luată. Legea merge acum spre promulgare la președintele interimar Ilie Bolojan.

Curtea Constituţională a României (CCR) a anunțat oficial, într-un comunicat de presă, că a respins sesizările depuse de partidele AUR, POT şi S.O.S. România privind legea referitoare la controlul utilizării spaţiului aerian şi cea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român, stabilind că actele normative sunt constituţionale.

Precizările CCR:

• „În esenţă, Curtea a reţinut că participarea şi luarea de măsuri de către autorităţile militare desemnate ale Alianţei Nord-Atlantice sau de către structurile forţelor statelor aliate şi partenere pentru controlul aerian naţional ar trebui analizate în contextul obligaţiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru în N.A.T.O. Aderarea la N.A.T.O. presupune atât transferul unor atribute, cât şi exercitarea în comun a unor competenţe cu statele componente, aspect care nu afectează suveranitatea ţării.
• Curtea a constatat că reglementarea unei competenţe partajate între structurile din instituţiile care fac parte din sistemul naţional de apărare şi structurile forţelor statelor aliate şi partenere nu aduce atingere exerciţiului suveranităţii, în condiţiile în care constituie o modalitate de apărare a spaţiului aerian naţional, care este integrat în spaţiul aerian N.A.T.O.
• Curtea a mai constatat că legea criticată nu reglementează vreo soluţie legislativă cu privire la organizarea de activităţi militare sau paramilitare, distincte de forţele armate regulate, care nu se integrează în sistemul naţional de apărare al României ori al forţelor armate aliate sau de coaliţie.
• CCR a constatat că „transferul de autoritate”, reglementat de dispoziţiile criticate, are în vedere o acţiune de predare/preluare a controlului şi comenzii de către autorităţile militare desemnate ale Alianţei Nord-Atlantice asupra elementelor naţionale din compunerea structurii de forţe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană şi Antirachetă N.A.T.O. sau în cadrul unor coaliţii, în condiţiile strict prevăzute de normă, iar nu încadrarea într-o funcţie militară în sistemul Ministerului Apărării Naţionale.
• Îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituţia, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naţionale, iar nu structurilor şi mijloacelor militare specializate ale N.A.T.O., ori autorităţilor militare desemnate ale Alianţei Nord-Atlantice, care participă, în cadru aliat sau de coaliţie, la controlul spaţiului aerian, în condiţiile legii române şi ale tratatelor la care România este parte.
• Judecătorii CCR au respins, ca neîntemeiate, şi obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de senatori şi deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare S.O.S. România, ale Alianţei pentru Unirea Românilor şi ale Partidul Oamenilor Tineri şi a constatat că Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, precum şi, în special, dispoziţiile art.3 alin.(1) lit.d) şi e), ale art.4, ale art.6 alin.(1) şi (2), ale art.7 alin.(1) şi (2) şi ale art.8 din lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
• În esenţă, Curtea a constatat, pe de o parte, că nu are competenţa să cenzureze modul de redactare a expunerii de motive concepute de legiuitor şi, prin urmare, nu se poate reţine încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie în ceea ce priveşte legea criticată, iar, pe de altă parte, că numai Parlamentul poate hotări, în limitele prevăzute în Constituţie, asupra conţinutului reglementărilor legale şi oportunităţii adoptării acestora.
• Curtea a constatat, totodată, că „transferul de autoritate”, reglementat de legea criticată, are în vedere o acţiune de predare/preluare a controlului şi comenzii, la nivel operaţional şi/sau tactic, a forţelor militare participante la desfăşurarea, pe timp de pace, a unor misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român, pe linie de subordonare şi executare a ordinelor comandantului forţei căruia i se subordonează, în condiţiile strict prevăzute de normă, care nu are semnificaţia încredinţării exerciţiului suveranităţii altor subiecte de drept.
• Totodată, CCR a constatat că legea criticată nu reglementează vreo soluţie legislativă cu privire la organizarea de activităţi militare sau paramilitare, distincte de forţele armate regulate, care nu se integrează în sistemul naţional de apărare al României ori al forţelor armate aliate sau de coaliţie, iar modul în care statul asigură resursele necesare realizării politicii de securitate şi apărare comună constituie un aspect de oportunitate a reglementării legale, ce ţine de marja de apreciere a legiuitorului.
• Curtea a mai constatat că „transferul de autoritate” nu are semnificaţia încadrării într-o funcţie militară în sistemul Ministerului Apărării Naţionale a membrilor forţelor/structurilor militare străine, care participă la desfăşurarea, pe timp de pace, a unor misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român. Aşa încât, îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare, stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituţia, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naţionale, iar nu „forţelor/structurilor desemnate/structurilor militare” străine, care participă, în cadru aliat sau de coaliţie, la desfăşurarea, pe timp de pace, a unor misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român, în condiţiile legii române şi ale tratatelor la care România este parte.”

Știrea inițială: „Curtea Constituțională a respins astăzi sesizările făcute de AUR, SOS și POT împotriva noilor legi ale apărării. Aceste legi ne permit să ne protejăm mai bine de atacurile cu drone rusești și să ne întărim capacitatea de apărare într-un context geopolitic dificil”, a transmis Elena Lasconi, într-un comunicat de presă al USR. 

Lasconi spune că „este inadmisibil ca partidele izolaționiste să încerce să blocheze măsuri care țin de siguranța românilor”. 

„Patriotismul înseamnă să ne apărăm țara, nu să servim interese străine! Este inacceptabil ca unii politicieni să pună interesele Moscovei mai presus de securitatea națională. România este și va rămâne un stat puternic, parte a NATO și a Uniunii Europene, iar securitatea noastră nu este de negociat”, a mai spus lidera USR. 

AUR, SOS România și POT au atacat la începutul lunii, în 3 martie, la CCR cele două legi.

Camera Deputaților a adoptat în 19 februarie legea care permite armatei să doboare dronele ce pătrund în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare în țară. Ulterior, legea a fost adoptată și de Senat, în 26 februarie. Mai departe, legea trebuia să meargă la promulgare la președintele interimar Ilie Bolojan.

Plenul Camerei Deputaţilor a votat cu 196 voturi pentru, 99 împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc.

În favoarea proiectului au votat PSD, PNL, USR, UDMR și deputații de la grupul minorităților. Împotrivă au votat cei de la AUR, SOS și POT, iar cele două abțineri au venit de la deputați neafiliați niciunui grup parlamentar, conform informațiilor disponibile privind votul pe site-ul Camerei Deputaților.