Ce a răspuns Nicușor Dan când a fost întrebat de „Le Monde” dacă se teme că „SUA vor trăda Europa”, așa cum a spus Macron
Emmanuel Macron și-a avertizat partenerii europeni că SUA ar putea să-și trădeze aliații în negocierile cu Rusia pe tema Ucrainei, potrivit unei dezvăluiri Der Spiegel. În interviul acordat Le Monde, președintele României Nicușor Dan a fost întrebat dacă împărtășește această temere.
Nicușor Dan crede că este legitim ca administrația lui Donald Trump să își dorească să obțină pacea în Ucraina, dar a avertizat că nu crede că Rusia își dorește acest lucru deocamdată.
Întrebat de Le Monde dacă se teme că SUA ar putea trăda Europa în negocierile cu Rusia pe tema Ucrainei, așa cum s-a relatat că ar fi spus Emmanuel Macron, într-o discuție cu aliații, Nicușor Dan a fost prudent.
„Emmanuel Macron nu a spus niciodată acest lucru, cel puțin nu în mod public”, a spus președintele României.
„Este legitim ca Statele Unite să dorească pacea, dar pentru ca pacea să fie realizată, trebuie să existe voință atât din partea Ucrainei, cât și din partea Rusiei. În acest moment, nu văd această voință din partea Rusiei”, a adăugat el.
Oficialii europeni au subliniat în mod repetat că Ucraina nu trebuie presată să accepte un acord care o constrânge la cedarea teritoriilor și o pace fără garanții solide de securitate care să împiedice o nouă viitoare invazie a Rusiei.
În discuția divulgată de Der Spiegel, cancelarul german Friedrich Merz a intervenit spunând că Volodimir Zelenski trebuie să fie „extrem de prudent în zilele următoare”.
„Ei se joacă, atât cu voi, cât și cu noi”, a spus Merz, referindu-se aparent la emisarii de la Washington, Steve Witkoff și Jared Kushner – ginerele președintelui american Donald Trump –, care au petrecut marți cinci ore în discuții cu liderul rus Vladimir Putin.
Ulterior, Macron a negat că ar fi vorbit despre trădarea SUA.
„Unitatea dintre americani și europeni în privința Ucrainei este esențială. Și o spun mereu: trebuie să lucrăm împreună”, a afirmat Macron, în fața jurnaliștilor, în timpul unei vizite în China, potrivit The Guardian.
„Salutăm și susținem eforturile de pace depuse de Statele Unite ale Americii. Statele Unite au nevoie de europeni pentru a conduce aceste eforturi de pace”, a continuat Macron.
Este România dezamăgită de retragerea parțială americană?
Nicușor Dan a vorbit și pe tema retragerii parțiale a trupelor americane din România, atunci când a fost întrebat dacă a fost dezamăgit de decizia Washingtonului.
„Nu a fost o decizie politică, ci mai degrabă una administrativă”, a spus președintele.
„Americanii nu au retras niciun contingent permanent din Europa. Trupele (americane) care au plecat erau în număr de aproximativ 900 și se aflau în rotație”, a observat el.
Pe tema unei posibile suplimentări a trupelor franceze din România, el a observat că decizia aparține Parisului.
„În ceea ce privește trupele franceze, sunt în curs discuții pentru a mări baza Cincu la 3.000 sau 4.000 de soldați (de la 1.500 în prezent), dar aceasta este o decizie care trebuie luată de Franța”, a spus Nicușor Dan.
MApN a anunțat în noiembrie că România și țările aliate din NATO au fost informate de decizia Statelor Unite privind „redimensionarea” trupelor americane din Europa. Potrivit MApN, „aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați” în România.
Reducerea prezenței militare din România „nu reprezintă o retragere a Americii din Europa” a transmis ulterior Departamentul de Război al Statelor Unite, adăugând că, dimpotrivă, este un „semn pozitiv al creșterii capacității europene.
„Ca parte a procesului deliberat al Secretarului de Război de a asigura o poziție echilibrată a forțelor militare americane, Brigada 2 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate se va retrage, conform programului, la unitatea de bază din Kentucky, fără a fi înlocuită“, a transmis conducerea armatei SUA pentru Europa și Africa.
Convins de soliditatea parteneriatului cu SUA
Președintele României a vorbit de asemenea despre noua strategie de securitate națională a SUA, care a stârnit deja unele critici, inclusiv de la președintele Consiliului European, deși a fost salutată de Rusia.
„Noua strategie confirmă câteva direcții deja anticipate: concentrarea strategică sporită a Statelor Unite asupra regiunii Indo-Pacific și așteptarea ca statele europene să își asume un rol mai semnificativ în garantarea securității pe continentul nostru”, a spus Nicușor Dan.
„În ceea ce privește România, luăm foarte în serios angajamentele asumate la Haga și alocăm resurse substanțiale apărării și securității, în deplină conformitate cu responsabilitățile noastre de aliat”, a adăugat președintele.
„Este adevărat că documentul conține și poziții critice față de Europa, reflectând uneori diferențe de abordare ideologică. Cu toate acestea, sunt pe deplin convins că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne un pilon fundamental pentru stabilitatea regională”, a mai spus el.
Casa Albă a publicat oficial noua strategie de securitate a țării în care vorbește despre un „declin economic” european și despre o posibilă dispariție a civilizației europene.
„Problemele majore cu care se confruntă Europa includ activitățile Uniunii Europene și ale altor organisme transnaționale care subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile de migrație care transformă continentul și creează conflicte, cenzura libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, scăderea drastică a natalității și pierderea identității naționale și a încrederii în sine”, afirmă administrația Trump în document.
Noua strategie de securitate oferă de altfel o aliniere ideologică clară între mișcarea populistă MAGA a președintelui american Donald Trump și partidele naționaliste din Europa.
Administrația americană – care a dezvoltat relații din ce în ce mai strânse cu partidele de extremă dreapta din țări precum Germania și Spania – pare să sugereze că ar putea ajuta partidele europene aliate ideologic.
Într-o provocare directă la adresa UE, documentul afirmă că America ar trebui să „cultive rezistența față de traiectoria actuală a Europei în cadrul națiunilor europene”.
INTERVIURILE HotNews.ro