Ce îl face pe adolescent să aibă frecvente schimbări de dispoziție și când e cazul să cereți ajutor

Acum râde din toată inima și în minutul imediat următor își dă ochii peste cap când te aude. Nu e nimic neobișnuit pentru un adolescent. Ce-i face să se poarte așa și, mai ales, când e cazul să iei măsuri, explicăm mai jos.

Schimbările de dispoziție sunt modificări bruște ale stărilor de spirit și sunt cauzate de schimbarea nivelului de substanțe chimice (neurotransmițătorii) din creier. Multe lucruri pot afecta starea de spirit a unei persoane, determinând ca nivelul acestor substanțe să crească sau să scadă. Unul dintre „vinovați” poate fi lipsa unei mese, adică foamea.

Motivele frecventelor schimbări de dispoziție

Mulți părinți consideră comportamentul adolescentului o provocare. Felul în care se poartă acesta poate fi derutant, dureros, adesea îngrijorător. Însă există o serie de lucruri care alimentează roller-coasterul emoțional al adolescentului. Multe dintre problemele de comportament comune pe care părinții le găsesc dificile sunt o parte esențială a pubertății și a creșterii. Știind ce se întâmplă în culisele unei schimbări de dispoziție vă poate ajuta să le gestionați mai bine.

Schimbările hormonale

Schimbările de dispoziție din timpul adolescenței pot fi parțial puse pe seama biologiei. Schimbările hormonale semnificative care apar în timpul pubertății pot afecta starea de spirit a adolescenților. Pe măsură ce traversează adolescența, ei experimentează în mod obișnuit o stare de iritabilitate crescută, tristețe intensă și frustrare frecventă din cauza acestor modificări chimice.

Găsirea identității

În perioada adolescenței, copiii își caută identitatea. Acest lucru înseamnă stabilirea propriilor convingeri, obiective și orientări independente de părinți. Și acest lucru este nu doar normal, cât și sănătos. În încercarea de a-și stabili propria identitate, adolescentul poate experimenta tulburări interioare care se manifestă sub forma unui comportament schimbător.

În timp ce încearcă să afle cine sunt și ce vor să devină în viața lor, adolescenții reexaminează acțiunile pe care le-au învățat în copilărie, în timp ce iau în considerare diferite posibilități de identitate (de exemplu, ce fel de ocupație se potrivește intereselor și abilităților lor, ce fel de relații vor să aibă) și își formează noi angajamente. Identitatea personală este, de asemenea, puternic împletită cu identitatea socială, și ea în formare. Studiile arată că deși colegii par să aibă o influență mai slabă asupra dezvoltării identității adolescenților în comparație cu părinții, o identitate mai matură îi ajută pe adolescenți să stabilească prietenii de înaltă calitate. Iar identitatea matură este rezultatul unei relații strânse între adolescenți și părinți.

Modul în care se exprimă

Răspunsul la întrebarea care le circulă prin minte în această perioadă – „Cine sunt eu?” – va putea fi văzut în modul în care se exprimă adolescenții. De exemplu, un adolescent se poate îmbrăca în haine negre timp de șase luni, pentru ca apoi să aleagă cele mai strălucitoare ținute în următorul an. Sunt în proces de a deveni indivizi și asta înseamnă să experimenteze.

Câștigarea independenței

Lupta pentru câștigarea independenței poate provoca o varietate de emoții la un adolescent. La această vârstă, adolescenții se pot simți triști, speriați sau singuri, dar în același timp entuziasmați de libertatea tot mai mare pe care o au în anumite acțiuni. Aceste emoții intense pot duce la schimbări dese de dispoziție.

Stresul

Schimbările de dispoziție ale adolescentului afectează mai multe domenii ale școlii, casei sau vieții sociale de zi cu zi? Ar putea proveni din stres. Un sondaj al Asociației Americane de Psihologie a constatat că adolescenții se confruntă cu niveluri ridicate de stres care pot afecta somnul și obiceiurile alimentare.

Stresul pe care îl resimte la școală poate include dificultăți în a ține pasul cu provocările academice, anxietatea cu privire la pregătirea pentru facultate sau implicarea în prea multe activități. O soluția ar fi să reduceți activitățile extrașcolare ori să-l ajutați să-și structureze materia pentru examene.

Un adolescent va simți adesea nevoia să se integreze și să fie acceptat social. Lipsa unui sprijin social sănătos, schimbările în prietenii și chiar agresiunea (atât ca agresor, cât și ca țintă) pot afecta starea de spirit a unui adolescent. Rețelele sociale sunt, de asemenea, în centrul vieții sociale multor adolescenți, arată studiile, și pot afecta dacă aceștia nu au o imagine de sine sănătoasă. Dacă stresul provine din aceste segmente ale vieții – de acasă, din lipsa prietenilor și a vieții sociale – poate un psihoterapeut l-ar putea ajuta. Fără acest tip de sprijin, schimbările de dispoziție pot fi mult mai frecvente.

Neurodiversitatea

Adolescenții cu autism sau adolescenții cu tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) pot experimenta schimbări de dispoziție chiar mai frecvente sau mai severe decât copiii neurotipici pe măsură ce navighează prin adolescență și experiențele lor unice cu neurodiversitatea.

Ce pot face părinții ca să ajute

Adolescenții pot provoca chiar și cei mai calmi părinți. Când aveți presiuni suplimentare în viață, cum ar fi alți copii, muncă, relații, angajamente familiale sau boală, puteți ajunge să simțiți că adolescentul vă forțează limitele. Încercați să faceți un pas înapoi și să vă amintiți că adolescentul poate avea motive fiziologice pentru a se comporta în moduri care pot fi dificil de gestionat. Probabil că nici lui nu-i place să fie, mai degrabă, emoțional, decât logic.

Iată câteva sfaturi ce vă pot fi de ajutor:

• Decideți care sunt limitele și respectați-le – adolescenții pot obiecta la acestea, dar vor știi că sunt un semn că vă pasă de ei. Astfel, trebuie să știți că îi ajută în trecerea aceasta spre maturitate o rutină sănătoasă de somn, mișcarea zilnică sau timp petrecut în aer liber, departe de dispozitivele electronice, o dietă care să le susțină transformările.
• Ascultați-i când vor să vorbească și încercați să nu întrerupeți până nu au terminat de vorbit. Fiți persistenți în a verifica și a întreba cum se simte, mai ales dacă credeți că se confruntă cu mai mult decât suișurile și coborâșurile normale ale adolescenței. Validați sentimentele copilului și împărtășiți-vă îngrijorările pentru a vă arăta sprijinul.
• Permiteți-le să învețe din propriile greșeli – atâta timp cât sunt în siguranță – și acceptați că ar putea face lucrurile diferit față de voi. Încurajați adolescentul să se exprime prin activități creative care îi plac, cum ar fi arta, scrisul, muzica, teatrul sau dansul. Dacă puteți, oferiți-le timp și spațiu dedicat acestor activități.
• Nu vă feriți în a discuta cu ei îngrijorările voastre – dacă vă faceți griji că adolescentul ar putea face sex neprotejat sau ar putea consuma droguri, încercați să vorbiți calm și direcționați-l către informații utile și ajutor de specialitate, dacă e cazul.
• Permiteți-le să aibă propriul spațiu și intimitate.

Când schimbările de dispoziție ale adolescenților sunt un semnal de alarmă

De cele mai multe ori, schimbarea stării de spirit este o parte perfect sănătoasă a dezvoltării unui adolescent. Uneori, însă, schimbările de dispoziție pot fi un semn că adolescentul are nevoie de sprijin suplimentar.

Spre exemplu, dacă nu își poate păstra prietenii pentru că schimbările sale de dispoziție sunt atât de severe sau nu poate trece ziua de școală fără să țipe la oameni, adolescentul s-ar putea confrunta cu mai mult decât schimbări de dispoziție obișnuite ale adolescenților. Fiți atenți la semnele care ar putea indica că ar trebui să căutați ajutor profesional și sprijin pentru el:

• Cât durează – dacă comportamentele îngrijorătoare ale adolescentului durează săptămâni sau luni sau dacă adolescentul are perioade vizibile de energie ridicată sau scăzută. În plus, ar putea exista o problemă dacă copilul tău petrece mult timp singur sau evită situațiile sociale, inclusiv cele cu familia.
• Cât de severe sunt – fiți atenți la schimbările intense de dispoziție. Dacă se simte deznădăjduit, e apatic și nu mai găsește plăcere în lucruri care au fost cândva plăcute, e mereu singur, se simte nesigur sau lipsit de valoare. Urmăriți schimbările de comportament care implică somnul și mâncarea (sunt semne de alarmă și dacă mănâncă mai puțin, dar și dacă face exces; la fel și cu somnul). Alte semne de suferință pot include consumul de droguri sau alcool, autovătămarea și implicarea într-un comportament riscant. Ar putea fi un semn de boală mintală dacă adolescentul spune că cineva încearcă să-i controleze mintea sau să audă lucruri. Gândurile suicidare ar trebui întotdeauna luate în serios.
• Cât de mult îi afectează viața – când schimbările de dispoziție ale adolescentului îi afectează mai multe domenii ale vieții, cum ar fi acasă, școală și social, ar putea fi timpul pentru sprijin suplimentar.

Depresia, tulburarea bipolară și tulburările de anxietate sunt doar câteva dintre problemele de sănătate mintală care apar în mod obișnuit în timpul adolescenței. Problemele de sănătate mintală sunt tratabile, așa că este important să solicitați ajutor profesional dacă credeți că adolescentul se confruntă cu o problemă mai profundă decât schimbări de dispoziție normale în adolescență. Discutați cu medicul pediatru al copilului sau cu un psihoterapeut cu specializare în probleme ale adolescenților despre orice nelămuriri aveți.

Sursă foto: Dreamstime