Ce ne arată aceste alegeri în care nu s-a întâmplat nimic? Diasporele, Țăranul emancipat și neamul lui Dăncilă

Pe parcursul acestor alegeri nu s-a întâmplat, într-adevăr, mai nimic notabil. Dar tocmai acest context relativ calm ar fi putut da tele-experților răgazul necesar ca să se uite puțin nu la ce ascund datele, ci la ceea ce acestea exprimă cu suficientă claritate. Iată câteva exemple cât se poate de banale, care ar trebui să ne pună însă pe gânduri.

Să începem cu diaspora. În primul rând, poate că ar fi bine să renunțăm la termenul „diaspora”, nu din pedanterie, ci pentru că pur șimplu el înseamnă altceva și este folosit în statisticile mondiale pentru alte grupări populaționale. Prelunând astfel de date globale, de pildă, Ministrul pentru românii de pretutindeni a anunțat de curând că „9,7 milioane de români trăiesc în afara granițelor țării, iar 5,6 milioane sunt în diaspora”. Dar, în mod curent, nu la această diaspora ne referim. Și, apropo, de ce nu ne-am gândi și la „disporă” în termenul strict al cuvântului. Ce știm despre ea, ce (mai) știe ea despre noi, s-ar mobiliza/ ar putea fi ea mobilzată oare pentru o cauză sau alta? Ca de obicei, nu avem date.

Să revenim însă la „diaspora” noastră cea de toate zilele, adică, de fapt, la migranții ultimelor decenii. Știm că sunt greu de numărat, dar evidențele OECD sugerează 3.4 milioane pentru 2016, Banca Mondială vorbește despre 3,58 milioane de persoane în 2017 (aproximativ 3 milioane în vârstă de muncă și, mai important, peste un sfert dintre aceștia înalt calificați), iar o serie de anchete de teren constată că numărul lor s-ar putea să fie mult mai mare. Aceste date sunt ultracunoscute, dar se pare că nimeni nu le-a pus în legătură, din câte știu, cu „diaspora electorală” – respectiv cu mitul acesteia –, mai ales acum, când mobilizarea acesteia a fost exemplară. Este totuși la îndemână și banal: dacă faci o socoteală simplă, constați că „diaspora electorală” reprezintă doar aproximativ 15% din total. Și cine este această parte de „diasporă”, este ea diferită sau doar partea nevotantă a aceleiași mari comunități românești? Personal, mă îndoiesc, așa că aș sugera ca, din prudență, să vorbim despre „diaspora” la plural. În sprijinul acestei perspective, aș adăuga o constatare minoră, dar sugestivă: Diaconu și Paleologu, fără nicio miză politică sau electorală pentru electoratul de peste granițe, au obținut împreună aproape 10% din voturile acestei diaspore a șantierelor de construcții și servicii domestice, așa cum ne imaginăm noi „diaspora”. Dincolo de orice fel de alte analize suplimentare, mi se pare evident că nu vorbim despre aceeași „diaspora” în toate aceste cazuri. Pe scurt, ea este deja o lume aparte, heterogenă, nu un „agent electoral” omogen.

Chiar dacă acel tsunami anunțat, care avea să răstoarne integral baza politică a țării, nu a avut loc precum era prevăzut (într-un mod ușor naiv…), trebuie să recunoaștem că să vezi harta electorală a României cu o „Moldovă albastră” rămâne ceva șocant. Eu trebuie să recunosc că am deschis laptopul cu harta de câteva ori, deși știam de mult rezultatele. Apoi am făcut un mic calcul: dacă luăm în considerare doar voturile de partaj (PSD versus PNL), constatăm că „Moldova roșie”, atașată în imaginarul nostru de castronul cu fasole și cârnați, nu a mai obținut decât 38% din voturi, versus 62% „voturi albastre”. Pe de altă parte, dacă ne uităm la sudul agricol, care a rămas „roșu”, constatăm că avansul este de doar 5%, adică unul relativ mic – sau altfel spus, avansul „albastru” este mai profund decât ne așteptam. În orice caz, ceva s-a schimbat destul de vizibil.

Explicația, cât se poate de corectă în anumite limite, a venit imediat: este vorba de rudele emigranților, care i-au învățat pe cei de acasă cum să voteze. O dependență jalnică a fost înlocuită cu una mai respectabilă : de la castronul cu fasole la internet. Mă îndoiesc însă profund că totul se rezumă la atât, chiar dacă, în mod evident, cu aceasta s-a început. În primul rând, țăranul branșat la internetul copiilor și/sau al vecinilor din străinătate a crescut și el, ca să spun așa, și-a învățat lecția și adesea a fost și el în contact direct cu această sursă a „civilizării” care este Occidentul. A apărut astfel, mai vizibil poate cu ocazia acestor alegeri, ceea ce am putea numi, generic, țăranul emancipat, o categorie socială emergentă și aparte. Electoral vorbind, el se află, probabil, în spatele unei diferențe mai reduse între sat și oraș: astfel, de pildă, dacă era previzibil ca cele mai urbanizate județe să fie albastre, este o relativă surpriză faptul că, dintre cele mai puțin dezvoltate și puțin urbanizate județe, doar două sunt roșii. Regăsim această relativă și limitată convergență dintre rural și urban și în studiile de piață care s-au aventurat în lumea satului: conform unui studiu Nielsen, de pildă, aproximativ un sfert din gospodăriile rurale au venituri peste media națională și o putere de cumpărare similară cu urbanul (la care se adaugă remitențele!). Și, poate mai important, există o tendință consistentă de convergență între valorile, stilul de viață și comportamentul de consum ale tinerilor din rural și cele ale tinerilor din urban. Oricum, ca și în cazul diasporelor, ruralul adăpostește lumi diferite, de la cele ale „pungilor de sărăcie”, tot mai răspândite, unde sărăcia și nu cine știe ce „mentalitate asistențială” își spune cuvântul, la cea a unei „clase de mijloc” sui generis, despre care nu știm mai nimic, despre care nu vorbește mai nimeni, dar care pare să se contureze.

În fine, la aceste alegeri am avut o revelație între evidență și ridicol: ca cetățean, ca simplu alegător, Viorica a votat cu sine în deplină încredere și afecțiune; gospodinei Viorica îi place sincer și profund de omul politic Vasilica: au atâtea lucruri în comun. La fel au gândit, sunt convins, și foarte mulți alții din potențialul roșu al țării. Există deci un actor social, cum spun sociologii, pe care îl putem identifica drept neamul Dăncilă. Este doar jumătate glumă: „neamul Dăncilă” este o entitate fluidă, existentă de mult, dar căreia Dragnea i-a dat o conștiință de sine (și o veleitate de putere), iar doamna Dăncilă – o imagine. Cineva ar trebui să privească mai de aproape ce se întâmplă cu această lume, aparte și ea…

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Ce ne arată aceste alegeri în care nu s-a întâmplat nimic? Diasporele, Țăranul emancipat și neamul lui Dăncilă

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”