Ce înseamnă, de fapt, zero taxe pe salariul minim / Principalele probleme ale proiectului pe care se ceartă USR-PLUS și PNL

La prima vedere, ideea de zero taxe pe salariul minim ar trebui să ne bucure pe toți. În practică, toată lumea ar beneficia deoarece ar urma să fie impozitată pentru suma ce depășește 2.300 lei. De exemplu, dacă cineva ia 3.000 de lei brut, ar fi impozitat doar pe 700 de lei. Deci, persoana care are 3.000 lei va primi în mână 2.710 lei, conform calculatorului pus la dispoziție chiar de USR Plus pe o pagină dedicată ideii. Mergând mai departe, va beneficia și cel care are 5.129 de euro brut (adică un net de circa 3.000 euro, oameni pe care „îi iubește premierul” dându-i exemplu, deși aici intră anumite categorii de bugetari și anumiți angajați din companiile de stat). Adică vor rămâne în mână cu aproape 3.200 euro, în loc de 3.000 euro.

Cel cu 2.300 lei va rămâne cu toată suma în buzunar, dar ar urma să beneficieze de sănătate, pensie sau educație, dacă are copii, chiar dacă nu va cotiza la ele. Din impozitul pe venit, de exemplu, primăriile primesc o anumită cotă pe care o folosesc, printre altele, la investiții în școli. Evident, poate fi o discuție separată cu privire la cum se cheltuiesc banii, de cât de bine sau de prost sau dacă se fură.

Această idee de zero taxe nu se regăsește, în practică, nicăieri în UE, conform unor declarații recente ale Ruxandrei Târlescu, de la PwC România (le vom detalia mai jos).

Cine va avea de suferit? La prima vedere statul, dar dacă ne uităm mai atent la problemă, în final tot noi. Serviciile publice, precum sănătatea, educația, poliția vor fi subfinanțate. E adevărat că se poate discuta mult pe marginea calității actuale, dar o subfinanțare nu va face decât să meargă lucrurile mai rău.

După declarațiile recente ale ministrului Finanțelor, Dan Vîlceanu, înțelegem că nu se va aplica această măsură nici măcar sub formă de proiect pilot, lucru care nemulțumește USR PLUS, mai ales că măsura se află în programul de guvernare sub formă de proiect pilot într-un anumit domeniu, discuțiile fiind de agricultură sau Horeca.

Deși USR Plus spune că dacă s-ar aplica pentru toată lumea ar fi un impact de 30-35 miliarde lei, într-o dezbatere recentă organizată de HotNews.ro, Tănase Stamule, profesor ASE, spune că ar fi de 50-60 miliarde lei. De precizat că cifra de 60 miliarde lei au fost vehiculată și de alți specialiști.

Practic acesta ar fi un cost care ar rămâne pentru totdeauna în buget. Cu 5-6% din PIB impact bugetar, bani pe care va trebui să-i împrumutăm și pe care să-i plătească generațiile viitoare, dacă s-ar aplica, să spunem, din 2023, nu vom mai ieși niciodată din procedura de deficit excesiv. Plus că și costul statului cu împrumuturile ar urca considerabil.

Să nu uităm că acest impact nu este unul pe care îl ai o singură dată și gata. El va rămâne pentru totdeauna acolo.

Stamule spunea: Zero taxe este o utopie economică, dacă noi vrem să avem un buget sustenabil și un deficit sustenabil și dacă vrem să ne mai finanțeze cineva datoria publică pe piețele internaționale.

În alte țări europene nu există zero taxe pe salariul minim, ci doar scutire la impozit

Ruxandra Târlescu, partener PwC România, spunea recent că sunt state în UE care prevăd un plafon minim de neimpozitare pentru veniturile personale, dar neimpozitarea este la nivel de impozit pe venit. Marea majoritate a acestor state sunt state dezvoltate, gen Austria, Germania, Luxembourg, Malta, Polonia, Suedia, Cipru.

Facilitatea nu este prevăzută pentru un anumit sector.

„Cred că doar în Polonia sunt facilități date doar pentru tineri de până în 26 de ani, dar în rest facilitatea e aplicabilă la modul general”, explica Târlescu.

• Nu este neapărat corelabilă cu nivelul salariului minim. Mă uitam spre exemplu în Franța unde salariul minim este undeva la 1.500 de euro. Ei prevăd o neimpozitare la un plafon de 35.000 de euro, practic mult peste salariul minim, dacă ar fi să înmulțim cu 12 luni. În Germania, unde avem un salariu minim de 1600 euro, au un plafon de 9700 – 9800 euro. Acolo e clar mai mic decât salariul minim.

Același lucru spunea și Stamule, că în alte țări europene nu există zero taxe pe salariul minim pentru că acolo se discută doar despre impozitul pe venit. În România discutăm despre eliminarea contribuției pentru sănătate și la bugetul de pensii.

• În Germania există conceptul de minijobs de 400 de euro, eu am fost angajat, în care dacă dacă ai un job part-time până la 400 de euro nu plătești taxe, dar nu există scenariul ca un stat să renunțe la impozitarea muncii ca să susțină o anumită ramură.

• Nu există nicăieri un UE zero taxe la absolut toată povara fiscală.

Salariul poate rămâne fix foarte mulți ani

„Dacă elimini toate taxele pe 2.300 lei brut, adică în jur de 1.300 lei net, automat îl vei crește cu 900 și ceva de lei. Pentru cei plătiți cu salariul minim, este o creștere pe care ai ar putea să o primească foarte mulți ani în contextul actual. Nu vor fi afectați angajatorii, pentru că acele costuri cu angajații le lași fixe. Deci poți să le lași fixe foarte mulți ani, fără să mai ai o problemă cu salariul minim”, declara cercetătotul Stefan Guga, în aprilie

• Poate pentru anumiți oameni sună rezonabil.

• Angajatorii beneficiază deja de un cost comparativ foarte redus cu forța de muncă. Argumentul că taxarea e mare… mare pentru cine? Pentru investitorii străini nu este. Pentru exportatori nu este.

„Angajatorii sunt beneficiarii, nu angajații. Angajații, într-o primă fază, vor primi mai mulți bani în mână. Ideea (din spatele Zero Taxe pe salariul minim n.r.) este de a elimina această povară a creșterilor periodice ale salariului minim pentru angajatori. Atunci ai rezolvat dintr-un foc foarte multe chestii. Nu mai trebuie să crești salariul minim ani de zile din nou”, a explicat Guga.

Nici Claudiu Năsui nu prea știe cum s-ar aplica

Într-o dezbatere organizată de HotNews.ro în luna mai, cel care susține ideea, ministrul Claudiu Năsui de la USR Plus, vorbea despre o contribuție de 3,75% la Pilonul II.

Întrebare: Ce se va întâmpla la pensie cu cei care nu vor cotiza nici la Pilonul I, precum nici la Pilonul II?

Claudiu Năsui: Conform legislației în vigoare, dacă cineva muncește toată viața pe salariul minim, el ar trebui să aibă o pensie sub pensia minimă, dar atunci automat ia pensia minimă. Exact același lucru se întâmplă și dacă aplicăm Zero taxe pe salariul minim.

Întrebare: Și la Pilonul II? Că de acolo ar fi luat niște bani în plus.

Claudiu Năsui: Sunt două opțiuni: fie rămâne cotizația la Pilonul II de la salariul minim în sus, fie rămâne și acum – opțional sau obligatoriu. Atunci nu ar mai fi zero taxe pe salariul minim (în cel de-al doilea caz n.r.), ci 3,75% taxe pe salariul minim. Astea sunt variante de implementare. Haideți să fim de acord pe principiu și apoi discutăm detaliile.

Care este sacrificiul?

În aceeași dezbatere, profesorul universitar Bogdan Glăvan spunea că trebuie analizat costul de oportunitate:

„Simpatizez cu viziunea din spatele ideii, anume că dezvoltarea are la bază niște condiții fiscale cât mai puțin împovărătoare. Nicio țară nu s-a dezvoltat prin taxe mari. O țară precum România, care nu este la nivelul de dezvoltare al Germaniei și Franței nu are cum să aibă taxe la nivelul acestor țări. Prin urmare, este nevoie în România de un regim fiscal competitiv.

Trebuie să ne gândim la costul de oportunitate.

Cu toții am vrea să mergem cu o mașină cât mai scumpă și luxoasă, să ne petrecem concediile în Bahamas. Ce avem de plătit pentru asta, ce trebuie să sacrificăm ca să ajungem acolo? Ne-ar plăcea și mie și dvs. să nu plătim deloc taxe, nu doar pe un cuantum de venit. Care e sacrificiul? La ce trebuie să renunțăm pentru asta?

Statul român este un stat cu buzunarele rupte. Are cheltuieli mult mai mari decât veniturile. Primul impact al unei măsuri de scădere a taxelor în România este acela de a adânci deficitul bugetar.

Trebuie analizate veniturile și cheltuielile. Cum vor fi afectate cheltuielile dacă veniturile bugetare scad? Dacă va colecta mai puțini bani, de unde va avea resurse să plătească medicamente, îngrijirea sănătății, educație și așa mai departe.

Mie mi-ar plăcea să văd pe masă această analiză completă”.

O analiză completă ar fi trebuit să fie gata deja. Totuși, ea nu a apărut și suntem aproape în luna septembrie. Stamule spunea recent că a existat discuția de implementare a unui pilot, cu condiția de a realiza o cercetare, o analiză profundă înainte, de către un institut recunoscut sau o universitate recunoscută pentru a vedea dacă bugetul României poate duce acest cost. Tot el spunea că această cercetare nici măcar nu a fost demarată de Ministerul Economiei. Dacă se va aplica într-un singur sector, va fi o facilitate, de fapt. În multe aspecte ar semăna cu cele din construcții. Chiar actualul ministru al Finanțelor a dat de înțeles că sunt slabe șanse de aplicare.