Ce riscuri aduce viitura de pe Dunăre și în ce condiții s-ar putea inunda Bucureștiul? Avantajul față de Budapesta – explicațiile unui specialist
Inundațiile din județele Galați și Vaslui s-au produs din cauza cantității mari de ploi căzute într-un timp foarte scurt. Practic, în câteva ore debitul râului Suhu a crescut de 200 de ori, spune Sorin Rîndașu, directorul Departamentului pentru situații de Urgență de la Apele Române, într-un interviu acordat cititorilor HotNews.ro. Despre pericolul viiturii de pe Dunăre, el spune că pentru România este scăzut și explică de ce Ungaria a fost afectată, iar țara noastră este „mai ferită” acum.
Viitura de pe Dunăre va atinge maximum la intrarea în România, în jurul datei de 28-29 septembrie, iar de la Baziaș până la Tulcea va face încă 7 zile, spune Sorin Rîndașu, directorul Departamentului pentru situații de Urgență de la Apele Române.
„De la Budapesta până la noi mai este o cale destul de lungă, cu condiția să nu se activeze alte râuri importante”, afirmă directorul din Apele Române.
„Apa va ajunge maxim la baza digului”
– Ce riscuri aduce viitura de pe Dunăre?
– Sorin Rîndașu: Este o viitură de durată și noi, la rândul nostru, începem să ne pregătim pe sectoarele unde bănuim că sunt puncte critice, dar la debitele prognozate astăzi, nu ne așteptăm ca acestea să atingă mai mult decât baza digului. Asta în anumite zone, nu peste tot. Dacă nu se schimbă ceva în 10 zile, dacă nu avem ploi semnificative, nu este absolut niciun fel de pericol. Repet, apa va ajunge maxim la baza digului.
– Ce sisteme de apărare avem noi să ne protejăm de viiturile care vin pe Dunăre?
– Sunt peste 1.200 de kilometri de diguri care protejează 540.000 de hectare de teren agricol și localitățile aferente. Barajele de la Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 sunt baraje construite de către România împreună cu Serbia. Ele au un rol preponderent energetic. Pentru viituri care sunt mai mari de 10.000 mc/s, ceea ce intră, iese, deci nu au rol de atenuare.
Dar Porțile de Fier 1, Porțile de Fier 2 au capacitate de descărcare de până la 20.000 mc/s, deci nu se pune problema că barajele sunt într-un pericol din perspectiva tranzitării viiturii. Ele pot da drumul la 20.000 mc/s, dar dacă au dat drumul la 20.000 mc/s noi putem să plecăm acasă și intră în funcțiune Inspectoratul de Situații de Urgență și evacuează populația. Nu este cazul asta. Vreau să subliniez, viitura prognozată la intrarea în țară va fi undeva la 9.000 mc/s, deci nu există acest pericol. La noi, pe Dunăre, cea mai mare viitură a venit în 2006 și a avut la intrarea în țară 15.800 mc/s.
– Și atunci au fost inundații?
– Da, au fost inundații. Atunci au fost evacuate peste 17.000 de persoane. Am avut și pierderi de diguri. Unele diguri la vremea respectivă le-am și rupt intenționat, tocmai ca să mai reducem efectul. Problema este că pe Dunăre debitele de apă sunt atât de mari încât nu poți să produci atenuări semnificative, chiar prin ruperea digurilor respective.
„Nu vom întinde zeci de kilometri de diguri”
– Ce pregătiri au făcut autoritățile pentru această viitură?
– Din dispoziția Ministerului Mediului, în momentul de față, toți colegii mei au trimis materiale și echipamente către zonele îndiguite, cei de la Craiova au plecat pe o zonă pe care o știam, și care s-a rupt în 2006, în zona Bechet, unde digul a fost deversat, în condițiile în care au fost valuri destul de puternice și apărările noastre făcute la vremea respectivă au fost deversate de valuri.
Am mers pe teren împreună cu conducerea ministerului, în două centre de intervenție care vor trimite materiale către Dunăre. Pe zona Ialomița-Călărași și zona Giurgiu, investigăm dacă au apărut alte fenomene care să ne dea de gândit pe sectoarele respective. Ne referim aici la stațiile de pompare, care nu sunt neapărat ale noastre, dacă sunt în bună funcționare, dacă nu, ce măsuri cu caracter local avem.
Nu vom întinde, să spunem, zeci de kilometri de diguri. Doar că în anumite puncte facem, să spunem, consolidări ale digurilor respective și pe perioada viiturii va fi extrem de important să monitorizăm toate infiltrațiile care apar, pentru că ele sunt semne precursoare ale unor potențiale cedări. Dar, repet, la nivelurile prognozate astăzi, nu ne așteptăm să existe o problemă deosebită. Încercăm totuși să rămânem în priză și să fim pregătiți dacă se schimbă ceva.
„De la Budapesta până la noi mai este o cale destul de lungă”
– Dar de ce Budapesta este afectată și a luat măsuri dacă nu este niciun pericol?
– Sunt două lucruri diferite. Budapesta, în momentul de față, este în zona de formare a viiturii. Viitura s-a format în Austria și, cu cât o viitură este mai aproape de locul în care s-a format, cu atât e mai ascuțită, să spun așa, nivelurile sunt mai mari. Pe măsură ce se propagă, are tendința naturală de a se turti, să spun așa.
Deci, de la Budapesta până la noi mai este o cale destul de lungă, repet cu condiția să nu se activeze alte râuri importante. Apoi, la Budapesta situația este diferită pentru că acolo vorbim despre o zonă puternic urbanizată și ceea ce se închide, acele baraje locale care se montează în zone prestabilite, blochează niște străzi unde se făcea înainte promenadă. De ce? Tocmai ca să protejeze celelalte clădiri importante din zona respectivă. Și evident, ca și noi, colegii unguri, pe zonele în care apreciază, pe baza hărților și modelelor pe care le au similar cu România, construiesc din saci de nisip, pentru că aceasta este, să spunem, metoda care dă rezultate în astfel de situații.
Deci ați văzut că au chemat armata, așa cum am chemat și noi armata, în 2006. În momentul de față, repet, pentru România nu este cazul să facem asta. Dacă va fi nevoie, evident că vom apela la toate instituțiile statului care ne pot sprijini, dar nu este cazul la debitele prognozate. Subliniez asta încă o dată – la 9.000 m³/s ajunge apa la baza digului, deci nu ne așteptăm la probleme semnificative în condițiile prognozei de astăzi.
Cele mai vulnerabile localități din România de pe traseul Dunării
– De pe traseul Dunării pe teritoriul românesc, ce localități sunt cele mai vulnerabile?
– Sunt mai vulnerabile Bechetul de Jos, unde am și mobilizat oameni, și Oltenița. Într-un oraș care are un dig în dreptul lui, există probabilitatea ca digul să se rupă la debite foarte mari, dar acum nu este cazul. Debitul nu este atât de ridicat încât să pună probleme.
„Inundațiile de anul acesta au fost mai mari decât cele din 2013”
– Săptămâna trecută, mai multe localități din Galați și Vaslui au fost sub ape. Bilanțul evenimentului: 7 morți și aproape 7.000 de gospodării afectate. Care este explicația pentru dezastrul de acolo?
– Într-adevăr, 38 de localități din două județe, Vaslui și Galați, au fost extrem de afectate de inundații, viiturile au fost absolut devastatoare. Și eu și colegii mei din teritoriu și din Administrația Bazinală Prut-Bârlad încercăm să analizăm fenomenul respectiv, să culegem toate datele necesare. Este foarte clar că ne situăm într-un scenariu de 1 la mie. Asta înseamnă că sunt niște viituri cu caracter extraordinar.
– Adică sunt șanse să se producă la 1000 de ani?
– Aici este un lucru care ține de exprimare, ele se pot întâmpla una după alta, și luna viitoare putem să avem un fenomen similar. Este vorba despre un calcul statistic care ne permite nouă să încadrăm aceste viituri în niște categorii. Deci, practic există un soi de grafic în care noi avem inundațiile calculate pentru diverse probabilități. 1 la 1.000 înseamnă de fapt perioada de revenire ca și probabilitate.
Concret, de ce s-a produs acel dezastru?
Dacă ne uităm și pe hărțile de pe inundații.ro, o să constatăm că extinderile și adâncimea apei în zona unde au fost afectate foarte multe case și infrastructură au depășit 1,5 m. Dar în afară de adâncime, mai este un parametru pe care noi îl analizăm. Viteza apei a fost foarte mare.
Un pod nu se distruge atât de ușor, decât dacă viteza apei depășește 4m/s, ori asta înseamnă enorm. Și pe noi ne conduce la niște concluzii care ne fac să credem că inundațiile de anul acesta au fost mai mari decât cele din 2013. Însă n-aș vrea să mă hazardez și să spun asta ca o concluzie definitivă. Cert este că sunt pagube extraordinare înregistrate acolo și trebuie să înțelegem natura fenomenului. În momentul în care am avut pe tot bazinul Suhu -Geru un front de precipitații care aproape s-a pliat pe suprafața bazinului, e clar că totul a fost extrem de agresiv în zonă.
„Un fenomen absolut extraordinar”
– Dar care este cauza? A plouat mai mult decât trebuie, nu avem sisteme de apărare?
– Nu, nu, nu discutăm doar despre România în momentul de față. Și dumneavoastră ați vorbit de celebrul ciclon Boris. Practic, la noi, una dintre aripile lui a lovit în județul Galați. Cu câteva zile mai devreme, în 12-13 (septembrie – n.r.), a fost o discuție preliminară la comitetul ministerial pentru situații de urgență, în care au fost prezentate aceste prognoze și s-a emis avertizarea la vremea respectivă. În privința sistemelor de apărare, lucrurile sunt un pic mai complicate, pentru că noi vorbeam acum de o probabilitate de 1 la mie. Un dig pe sectorul respectiv este gândit pentru o probabilitate de 1 la 50, deci în condițiile evenimentelor de acum era clar depășit.
În amonte de localitatea Pechea, de pildă, sunt diguri. După evenimentele din 2013 s-a construit un soi de polder în zona în care erau doar terenurile agricole, cu gândul să atenueze pe cât posibil apa care se scurge către localitatea Pechea. Și gândiți-vă că pe sectorul de la Pechea până la vărsarea în râul Geru sunt nu mai puțin de 12 poduri, din care trei pe drumuri mai importante, pe drumuri județene sau drumuri mai mari. Restul sunt drumuri de exploatare. Toate acele drumuri de exploatare sunt perpendicular pe cursul de apă, pentru că ele sunt necesare oamenilor din zonă ca să ajungă la terenul agricol.
Toate aceste drumuri sunt de fapt mini-blocaje în zona de scurgere a unei inundații de acest fel. Din punctul nostru de vedere, a fost un fenomen absolut extraordinar. Timpul a fost extrem de scurt. Gândiți-vă că practic de seara la șase până la 3:00 dimineața deja viitura atinsese un maxim fără precedent. Noi practic am ieșit din scara pe care o aveam pentru măsurători. Acum recalculăm ca să extindem acea scară.
Pe râul Suhu, care în mod normal are un debit sub 1 mc/s, acum s-au înregistrat valori de peste 200 mc/s. Suhu, în mod normal primăvara, dacă mergeți pe zona respectivă, constatați că e aproape secat. Deci gândiți-vă că acea albie de râu are undeva la 3-5m în mod normal. Acum apa a ajuns pe 400-500 metri, chiar mai mult.
Am avut în 2007 un eveniment similar celui de acum în zona Tecuciului. Nu știu câtă lume își mai amintește, dar în zona Tecuciului, un pârâu, Tecucel, afluent al râului Bârlad în momentul respectiv, s-a activat de dimineața, de la șase, până seara la șase, de la 0,3m³/s a ajuns la 300m³/s. Au murit acolo trei persoane.
„Astfel de evenimente vor mai apărea”
– În contextul schimbărilor climatice, trebuie să ne mai așteptăm la astfel de evenimente?
– Da, genul acesta de evenimente vor mai apărea.
– Ce investiții ar trebui făcute ca zona să fie protejată?
– Am avut o discuție cu expertii Băncii Mondiale când am făcut proiectul acesta în care am realizat toate aceste hărți de risc, inclusiv pentru zona Suhu și acolo se discuta despre a realiza în amonte niște acumulări nepermanente care să atenueze pe cât posibil debitele în zona respectivă.
Dar asta se face cu o condiție – să acceptăm că o dată la 5 ani, la 10 ani, toate terenurile agricole din amonte vor fi inundate. Deci trebuie găsit acest compromis. Dacă vrem apă mai puțină în zonele locuite, atunci terenurile agricole trebuie să fie inundate o dată la 5 ani, la 10 ani. Depinde de calculele care vor fi făcute.
În concluzie, trebuie zone de acumulare a apei cu caracter nepermanent. Să vă dau un exemplu. A fost la un moment dat o știre în presă despre lacul care nu există și se referea la un mare lac de acumulare care apărea în zona Jiului, pe la Rovinari. Ei bine, acel lac, care există doar pe hartă, este de fapt o acumulare nepermanentă. El intră în funcțiune doar la debitele foarte mari ale Jiului și protejează toată zona în aval, inclusiv Craiova, până la vărsarea în Dunăre. Practic este o zonă în care se acumulează apa doar la inundații și care reduce cantitatea de apă care ajunge în aval. Asta este soluția și pentru asta strângem noi date acum, ca să putem să dăm teme de proiectare pe zona respectivă într-un timp cât se poate de scurt.
„Sunt zone în care s-au construit case pentru cetățeni, dar nu s-au mutat acolo”
– În zonele afectate din Galați și Vaslui s-a construit în zona inundabilă, adică o parte din localitățile acelea inundate apăreau ca zonă inundabilă pe hărțile făcute de instituția dumneavoastră?
– Da. La fel și pe hărțile din 2016. Dar acelea nu sunt case care au apărut ieri, sunt sate întregi, care au apărut acum zeci de ani, poate chiar 100 de ani. Este o zonă agricolă care s-a dezvoltat în lunca râului Suhu, care în mod normal primăvară, dacă mergeți pe zona respectivă, constatați că e aproape secat. Deci gândiți-vă că acea albie de râu are undeva la 3-5 m în mod normal. Zona inundabilă este de 400-500 metri, chiar mai mult.
Colegii mei, din 2013 până acum, au încercat să adâncească acea albie cât se poate de mult, dar pentru evenimente de genul acesta, oricât de mult ai adânci acea albie, apa tot va ajunge la case.
– În aceste condiții, oamenii nu ar trebui mutați de acolo?
– Asta este o decizie extrem de grea și acum îmi permit să vă spun din experiențele inundațiilor anterioare. Gândiți-vă la 2005. În 2005 au fost sate întregi construite și am văzut și anul trecut la știri că nu s-au mutat oamenii în ele.
Vă amintesc în zona Vadu Roșca, în zona de la Rădăuț-Prut. Deci sunt zone în care s-au construit case pentru cetățeni, dar nu s-au mutat acolo. Probabil că mai trebuie ceva în plus. Mi-e greu să-i înțeleg, eu personal poate m-aș fi mutat, dar pentru un om este absolut esențial să fie aproape de zona în care își lucrează pământul. El din asta trăiește, el vrea să fie acolo. Evenimentele acestea au caracter excepțional.
– Atunci ce trebuie făcut?
– Ceea ce trebuie făcut este ca acele case să fie construite mai rezistente. Multe dintre ele sunt construite, să spunem, în mod tradițional. Gândiți-vă că discutăm de zona Moldovei, unde casele nu au fundații înalte. Dacă mergem în Ardeal, o să constatați că pe malurile râurilor casele au jos pivnița și toată lumea urcă pe scări în casă. Deci e o chestie care ține de tradiție și la care se poate renunța în anumite situații.
Dacă eu am o casă bătrânească acolo și o reconstruiesc, e foarte clar că trebuie să mă gândesc de două ori cum o fac, nu cumva ar fi bine să-i fac o fundație de 1 m, în condițiile în care apa acum a avut 1 m în zona respectivă. În anumite zone, cum este vorba de Slobozia Conachi, unde au fost foarte, foarte multe case afectate, să ne gândim dacă nu cumva o parte din ele trebuie relocate, în special cele din zona meandrelor, dar este o decizie pe care nu Apele Române o pot lua.
Noi vom încerca, în perioada următoare, să punem la dispoziție, în afară de hărțile pe care le avem publicate la diverse scenarii, să punem la dispoziția autorităților locale cât mai multe informații legate de modul în care poate să fie îmbunătățită dezvoltarea localităților în viitor.
– Hărțile cu zonele inundabile sunt actualizate cu noile fenomene meteo care se petrec din cauza schimbărilor climatice?
– Hărțile noastre au inclusiv componenta schimbări climatice. Toate acele hărți au fost făcute cu expertiză internațională. Am avut peste 40 de experți din Franța, Olanda, Germania, Spania, Anglia. Inclusiv zona inundată acum se suprapune cu zona inundabilă de pe hărțile noastre.
Avem hărți de risc pentru 25.000 km de râuri din 80.000 km, dar acestea sunt râurile cu risc potențial semnificativ, inclusiv zona Galați, inclusiv zona Vaslui. Pentru acestea sunt propuse măsuri, unele mai detaliate în funcție de mărimea pagubelor, și unele mai puțin detaliate. Deci acum există un soi de fișă de proiect pentru zona Suhu-Geru și să sperăm că cu sprijinul Guvernului vom promova proiect de proiectare și execuție într-o perioadă foarte scurtă. Da, zona aceea va fi o zonă mai protejată, însă din momentul în care se discută ce fel de infrastructură faci, să știți că nu doar în România, ci peste tot, durează ani de zile până când aceste lucruri se pun la punct.
Harțile cu zonele inundabile pot fi văzute aici.
„Bucureștiul este protejat pentru inundații cu probabilitate de 1 la 500 de ani”
– Există riscul ca Bucureștiul să fie inundat?
– Bucureștiul poate să fie inundat în primul rând de la ploaie, iar când se întâmplă lucrul acesta, da, avem 6 ore de nebunie generală pe străzi, mașinile sunt blocate. Sunt zone în care apa se scurge mai greu, intervine și Apa Nova, intervin și cei de la Protecția Civilă. Acestea sunt inundații de tip pluvial. După ce aceste inundații trec, constatăm că pagubele nu sunt semnificative. Deci nu s-a auzit că a căzut un bloc din București din cauza unor inundații pluviale. Cuantificând aceste lucruri din punct de vedere economic, ele nu înseamnă decât pierderea de timp și, să spunem, disfuncționalitățile create pe perioada celor șase ore.
Dacă discutăm de inundații din cursuri de apă, trebuie să ne gândim că Bucureștiul are două râuri – Dâmbovița și Colentina. Când discutăm despre Dâmbovița, sunt o serie de lucrări care sunt făcute în amonte și Bucureștiul este protejat pentru inundații cu probabilitate de 1 la 500 de ani.
Linia de apărare este formată de derivațiile care sunt între Dâmbovița și Argeș, în amonte, și există o acumulare extrem de importantă pentru București, lacul Morii, iar în spatele lacului Morii mai este o zonă care nu este luciu de apă, dar acolo apa în exces se poate revărsa. Deci din perspectiva inundațiilor care vin către București, da, avem aceste zone de atenuare.
Există o problemă care este legată de acele noduri hidrotehnice de pe Dâmbovița, când trebuie să tranzităm debite mari de apă prin interiorul Bucureștiului, pe care trebuie să le modernizăm neapărat și în zona Unirii, unde deja am văzut că Primăria Sectorului 4 împreună cu Primăria Capitalei au demarat proiectul pentru refacerea planșeului și va rezolva problema cu îngustrarea canalului în zona respectivă. Imaginati-vă că dacă se blochează acolo apa și cade planșeul respectiv, trebuie să împingem apa din zona Optinova, Palatul de Justiție către Mărășești, peste un blocaj. Gândiți-vă că asta se va face în condiții extrem, extrem de grele, iar dacă s-ar întâmpla un astfel de eveniment, toată zona de pe malul drept va fi inundată.
Dacă discutăm de râul Colentina, aici este acumularea de la Buftea, din care practic se reglează tot debitul în aval. Însă este absolut necesar ca în zona Crețu-Urziceanca să se înțeleagă la nivelul autorităților locale că acolo este nevoie să construim o acumulare nepermanentă. Noi tot încercăm să o promovăm, dar cu mai mult sau mai puțin succes.
INTERVIURILE HotNews.ro