Sari direct la conținut

Ce trebuie să știe o companie despre noile recomandări OECD privind prețurile de transfer?

Deloitte Romania
Deloitte România, Foto: Deloitte Romania
Deloitte România, Foto: Deloitte Romania

În urmă cu ceva timp, un ministru de Finanțe anunța stabilirea unor sume semnificative provenind din ajustări de prețuri de transfer la anumiți contribuabili din domeniul bancar din România. Ceea ce la momentul respectiv era într-o zonă gri din perspectiva documentării și reglementării prețurilor de transfer, aspect ce a permis efectuarea ajustărilor de prețuri de transfer, este acum clarificat de către OECD prin publicarea Recomandărilor de Prețuri de Transfer pentru Tranzacțiile Financiare, document care completează Acțiunile BEPS 4, 8-10.

1. Impact asupra legislației naționale

Recomandările sunt preluate în Ghidul OECD privind Prețurile de Transfer (prin introducerea capitolului X) și aplicate de fiecare jurisdicție conform legislației proprii. Deși nu sunt obligatorii, recomandările sunt considerate, la scară largă, referințe în aspecte ce țin de prețurile de transfer.

În România, legislația locală prevede, în mod expres, utilizarea Ghidului OECD în stabilirea regulilor de prețuri de transfer. Prin urmare, noile prevederi publicate reprezintă un instrument valid, atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru contribuabili, în sfera prețurilor de transfer pentru justificarea tranzacțiilor financiare.

2. Sfera de aplicare – tranzacții vizate

Pornind de la principii de bază deja existente în Ghidul OECD, noile recomandări au în vedere probleme uzuale pentru practica prețurilor de transfer și subliniază relevanța delimitării tranzacțiilor de finanțare în scopuri fiscale, printr-o analiză completă. În analiza tranzacțiilor, se pune accentul pe aspecte de substanță, pornind de la termenii contractuali, analiza funcțională, circumstanțe economice și strategii de afaceri.

Recomandările vizează o sferă largă de tranzacții financiare, precum împrumuturi intra-grup, mecanisme de cash-pooling, operațiuni de hedging, garanții financiare sau tranzacții ale așa-numitelor societăți de asigurări captive.

3. Împrumuturile între persoane afiliate – de la substanță…

În particular, pentru împrumuturi între persoane afiliate, se impune mai întâi delimitarea tranzacției prin prisma încadrării corecte în scop fiscal, respectiv împrumut, aport la capital sau altă formă de finanțare, fiind prezentați factorii esențiali ce ar putea fi avuți în vedere, precum existența unei date certe de rambursare, obligația de a plăti dobândă, capacitatea debitorului de a obține finanțări de la instituții financiare independente.

…la principiul valorii de piață

Pe lângă substanța tranzacției, condițiile economice, strategia financiară a grupului sau opțiunile de finanțare ale debitorului și creditorului sunt elemente fundamentale pentru analiza de prețuri de transfer. Deși perspectivele creditorului și debitorului sunt menționate ca elemente importante în analiza de prețuri de transfer, raportul nu oferă o soluție concretă pentru cuantificarea/evaluarea acesteia în stabilirea prețului, indicând totuși importanța analizei funcționale, dar și a bonității debitorului, a riscului de credit și a circumstanțelor economice.

4. Validarea practicilor în sfera prețurilor de transfer

Este cunoscut faptul că, în practică, specialiștii de prețuri de transfer se confruntă cu diverse limitări în analizele tranzacțiilor financiare, inclusiv pentru tranzacțiile uzuale, precum împrumuturile intra-grup, aflându-se deseori în situația de a căuta abordări alternative.

Raportul OECD recunoaște și validează oficial răspunsul la câteva dintre problemele dezbătute în ultima perioadă vis-a-vis de analizele tranzacțiilor de împrumut:

  • Alternative pentru analiza împrumuturilor intra-grup

Instrumentele utilizate frecvent în analizele de prețuri de transfer ale împrumuturilor intra-grup, precum emisiunile de obligațiuni, dar și depozitele, instrumente de datorie cu o opțiune încorporată de conversie, efecte de comerț etc. sunt menționate expres ca alternative viabile.

Raportul vine cu o recomandare și în cazul lipsei tranzacțiilor comparabile, propunând ca și abordare o analiză pornind de la costul de finanțare al creditorului. Acesta trebuie să includă costul capitalului și alte elemente, precum costul operațional și prima de risc, la care se adaugă și o marjă de profit.

  • Utilizarea Credit Default Swap („CDS”) ca instrument de cuantificare a primei de risc

Foarte importantă este clarificarea privind utilizarea CDS-ului. Pentru determinarea costului de finanțare, CDS-ul este acum recunoscut drept un element ce cuantifică riscul de credit și poate fi utilizat pentru a calcula prima de risc, atât de către contribuabili, cât și de către autoritățile fiscale.

  • Importanța ratingului de credit la stabilirea ratei de dobândă

Ratingul de credit, specific instrumentului de datorie (cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de „issue rating”), reflectă cel mai bine bonitatea debitorului cu privire la un instrument particular, întrucât reflectă toate caracteristicile specifice ale acestuia, precum garanții asociate, nivelul de senioritate sau subordonare. În lipsa acestor informații, ratingul de beneficiar sau ratingul grupului pot fi alternative relevante, în funcție de caz.

  • Definirea condițiilor pentru garanții

Nu toate tipurile de garanții ar trebui remunerate. Este justificată aplicarea unui preț atunci când garanțiile conduc la îmbunătățirea ratingului de beneficiar și, implicit, la obținerea unui împrumut în condiții mai avantajoase. Sunt prevăzute diverse metode în analiza prețurilor de transfer în cazul unei astfel de tranzacții.

În concluzie, completarea Ghidului OECD cu acest nou capitol reprezintă un pas necesar în sensul diminuării vidului de reglementare din zona prețurilor de transfer. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste recomandări sunt suficiente pentru clarificarea totală a analizelor tranzacțiilor financiare. Având în vedere conținutul elaborat al acestui document, ne propunem să revenim în perioada următoare cu mai multe detalii.

Practica Deloitte în ceea ce privește industria serviciilor financiare este extinsă, având o echipă dedicată de profesioniști cu o experiență vastă în aria prețurilor de transfer.

Un articol semnat de Alexandra Bunea-Oprișescu, Director Taxe, Adriana Neacșu, Manager Taxe, Ana-Maria Avram, Manager Taxe, și Mihaela Barbu, Consultant Senior Taxe, Deloitte România

ARHIVĂ COMENTARII