Centru de date Google în România? Ministrul Ivan: Venim cu informații concrete până la jumătatea anului 2024 / Măsuri împotriva deep fake

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a spus miercuri că există discuții la cel mai înalt nivel cu marile companii de tehnologie, în special din SUA, pentru dezvoltarea de capacități în România, inclusiv pentru crearea unui centru de date Google. „Sper că în cel mai scurt timp să vă pot da niște date concrete. În speță, până la jumătatea anului 2024”, a spus ministrul.

„Există discuții la cel mai înalt nivel cu marile companii de tehnologie, în special cu cele din Statele Unite ale Americii, pentru dezvoltarea de capacități și capabilități noi pe teritoriul României, într-o deschidere extraordinară a Guvernului României și a premierului Marcel Ciolacu.
Vă mărturisesc că exemplul pe care l-ați dat mai devreme este unul real. Sunt și alte exemple și alte discuții pe care le purtăm cu marile companii, companii mondiale din industria de tehnologie și vă spun că România este una dintre statele cele mai atractive pentru investiții.”, a declarat miercuri la Guvern ministrul Digitalizării, întrebat de posibilitatea deschiderii unui centru de date Google în România.

Întrebat când am putea afla ceva concret, ministrul Bogdan Ivan a precizat că date fiind informațiile sensibile discutate, nu are acordul celorlalți parteneri ca să dezvăluim aceste date, dar a avansat totuși un interval de timp.

„Sper că în cel mai scurt timp să vă pot da niște date concrete. În speță, până la jumătatea anului 2024, să venim cu niște informații concrete.”, a spus acesta.

Karan Bhatia, vicepreședintele Google pe afaceri guvernamentale, cu care premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit în SUA, va veni în România la începutul anului viitor pentru a discuta posibile investiții în cloud și într-un centru de date în România, au declarat luna trecută pentru HotNews.ro surse guvernamentale

„Pentru posibilitatea creării unui centru de date în România, Ministerul Digitalizării și Google vor demara mai întâi un studiu de piață. Investiția este de 2 miliarde de euro”, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale.

În cadrul vizitei în SUA, premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu oficialii Google, cărora le-a propus, printre altele, și înființarea unui centru de date în România.

Surse: Vicepreședintele Google vine în România la începutul anului viitor / 2 miliarde de euro ar fi posibila investiție într-un centru de date

Ivan: Încercăm să ne asigurăm că România nu va fi în perioada următoare ținta unor valuri masive de deep fake

Ministrul spune că are discuții și cu alte companii de tehnologie, pe agendă fiind amenințările venite din partea tehnologiei deep fake.

„Am negocieri și discuții și cu oficialii Google și Meta, și Microsoft, și IBM, și cu foarte multe companii mari de tehnologie, atât în contextul investițiilor lor în România, cât și în contextul perioadei complicate pe care o tranzităm, de la amenințările care vin de la softul de inteligență artificială până la deep fake și anul 2024 şi nu vă ascund faptul că inclusiv ieri am avut discuții cu oficiali din marile companii de tehnologie, prin care încercăm să ne asigurăm că România nu va fi în perioada următoare ținta unor valuri masive de deep fake.”, a spus ministrul.

Imaginea unor politicieni, inclusiv Marcel Ciolacu și Sebastian Burduja, folosită în atacuri deep fake

Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a atenționat încă din luna noiembrie a anului trecut în privința pericolului tehnologiei deep fake, dând ca exemplu un caz în care apare imaginea premierul Marcel Ciolacu.

„Atacatorii fac uz de deep fake (tehnologie folosită pentru manipularea înregistrărilor video), pentru a induce în eroare potențialele victime și pentru a oferi un grad ridicat de încredere informației prezentate.
Clipuri în care anumite persoane cu reputație la nivel național girează aceste ‘programe de investiții’ sunt publicate adesea de infractorii din online pe conturi de social media nou create și folosite exclusiv în acest scop, ori unele compromise, care au aparținut în trecut altor utilizatori.
De obicei, atacatorii se folosesc de imaginea unor oameni politici (cazul de astăzi), oameni de afaceri și chiar jurnaliști, pentru a prezenta aceaste oferte-capcană publicului.”, a atenționat DNSC.

Cum funcționează capcana întinsă de infractori?

„Spre deosebire de alte cazuri, în care postarea sponsorizată avea ca scop principal redirecționarea potențialei victime către un site de phishing, în alte cazuri ca acesta, atacatorii invită audiența să își manifeste interesul pentru a intra în ‘program’ prin transmiterea unui mesaj privat. Odată contactați în acest mod, atacatorii vor folosi tehnici de inginerie socială și site-uri de phishing pentru a convinge utilizatorii să furnizeze date sensibile.”, au precizat experții DNSC.

Sebastian Burduja, ministrul energiei, a depus în această lună o plângere penală, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru o tentativă de deep fake, prin care se încearcă păcălirea cetățenilor, cu o schemă de investiții inexistente a companiei ENEL.

Mai exact, a fost lansat pe rețelele de socializare un video fals, care îl prezintă pe ministrul energiei încurajând cetățenii să investească în această schemă fictivă, pentru a obține câștiguri. Imaginile par reale, însă la o analiză atentă se poate observa că vocea ministrului este puțin distorsionată, iar mișcările feței arată nenatural.

Ce este Deep Fake

Deepfake înseamnă conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, adică înregistrări video sau audio care arată și sună ca și cum ar fi reale, însă, de fapt, nu au existat.

De multe ori, tehnologia deepfake poate fi folosită pentru obținerea frauduloasă de bani. De exemplu, în 2019, directorul unei companii energetice din Marea Britanie a fost convins să trimită 200.000 de euro către un furnizor din Ungaria, deoarece credea că șeful său îl pune să facă asta.

Chiar și primarii mai multor capitale europene au picat în capcana unui deepfake. În 2022, aceștia au susținut convorbiri video cu presupusul lor omolog de la Kiev, doar că interlocutorul nu era Vitali Klitschko, deși semăna cu acesta. Cei care au fost păcăliți sunt primarii din Berlin, Madrid și Viena.