Centru de reflectie pentru istorii suspendate.

Centru de reflectie pentru istorii suspendate. O incercare este o expozitie silentioasa, care analizeaza istorii minore, suspendate in spatele unor evenimente majore. Proiectul a inceput cu o investigare a statutului actual al istoriei artei din Romania, in acceptiunea moderna a disciplinei, excluzand paranteza perioadei comuniste, care a produs un dop fizic si imaginativ, alaturi de blocarea anumitor procese mentale si vizuale. Avand in vedere ca istoria nu este inocenta, ca ea presupune un anumit grad de violenta fizica, vizuala ori conceptuala, intentia noastra a fost nu atat relevarea dimensiunii vizibile a expozitiei, cat dezvaluirea centrului invizibil al acesteia. De altfel, a vorbi despre istorie are o valoare terapeutica.

Expozitia va fi deschisa pana in data de 24 noiembrie sub forma unei institutii temporare – un centru-pilot pentru reflectia si analiza relevantei istoriei artei si a vizualitatii.

Centrul de reflectie pentru istorii suspendate este situat la parterul unui vechi palat venetian, Palazzo Correr, cladire care, incepand din anul 1930, a gazduit Institutul Roman pentru Cultura si Cercetare Umanistica. Lucrarile au fost selectate dupa o metoda similara celei folosite de Johann Joachim Winckelmann la evaluarea antichitatii elene, romane, etrusce si egiptene, indeosebi datorita faptului ca ia in consideratie influenta fortelor istorice asupra istoriei artei, gusturilor si valorilor estetice.

Desi actiunile determinante sunt specifice si poseda o nota regionala puternica, mesajul si rezultatul lor vizual sunt universale. Gandul captiv in Smoking Room, simulacrul camerei de aur a reginei Maria a Romaniei din instalatia Oliviei Mihaltianu, lumea iluzorie a emotiilor si experientelor contrafacute, evaluata de Apparatus 22 in Portraying Simulacra, frica indusa de filmul Fire-Followers al Karolinei Bregula – un comentariu asupra necesitatii de a incendia arta veche pentru a face loc celei noi, suspendarea in timp si spatiu a unei posibile miscari, discutata de Adi Matei in animatia Bird in a Room, interviurile care examineaza modul de operare al imaginatiei in interiorul caselor memoriale filmate de Irina Botea si Nicu Ilfoveanu, sau instalatia sanitara pe care Sebastian Moldovan o prezinta ca pe un element pseudo-arhitectural, ca pe un semn al locuirii, toate acestea sunt elemente de actionare, de luare in posesie a unui spatiu care trebuie folosit atat pentru operele de arta, cat si pentru vizitatori. Astfel, privitorului i se ofera, de-a lungul intregului parcurs expozitional, un spatiu personal generos, care capata in plus caracteristicile ascunzatorii perfecte.

Vizitatorul care soseste in acest centru poate accesa un chestionar de evaluare a gradului de falsificare al propriei vieti. Poate apoi simti solitudinea in spatiul meditativ al camerei de aur. Atmosfera institutionala este accentuata de instalatiile sanitare care se catara pe pereti si tavan ca un vrej de fasole. Custozii celor trei case memoriale li se adreseaza vizitatorilor prin descrierea mediului lor de lucru. Camera de zi, deschisa ca o anexa la spatiul initial, il surprinde pe privitor printr-o imagine pe jumatate tainuita, accesibila doar prin priviri furisate si numai acelor vizitatori pe care curiozitatea ii mana sa exploreze inca o sectiune a Centrului de reflectie pentru istorii suspendate. Filmul proiectat pe peretele din spate al camerei intunecate intregeste experienta care combina frica si incertitudinea cu o istorie dilematica a artei.

Pentru trecatorul de pe Cannaregio, centrul de reflectie pentru istorii suspendate este expus non-stop, ferestrele mari ale fatadei deschizand o perspectiva permanenta asupra dinamicii centrului.

Expozitia – unul dintre cele doua proiecte care reprezinta oficial Romania la cea de-a 55ea editie a Expozitiei Internationale de Arta – La Biennale di Venezia – este completata de doua publicatii: un fascicul conceput de curator, continand un ghid explicativ al expozitiei precum si o serie de sase interviuri cu artistii participanti, consemnate de Luigi Fassi, Anca Rujoiu, Bettina Sporr, Agnieszka Sural, Borbala Szalai si Jurgen Tabor, va fi pus la dispozitia publicului pe intreaga durata a expozitiei. In luna septembrie va fi lansata cea de-a doua publicatie, o culegere de texte cuprinzand un interviu cu Zdenka Badovinac despre conceptul istoriilor intrerupte, texte de: Liviana Dan despre expunerea artei contemporane intr-un muzeu clasic in Romania anilor 1990, Patrick D. Flores care semnaleaza nevoia coagularii unei istorii a artei adaptate repertoriului analitic postcolonial, Ioana Vlasiu care trece in revista prezentarea artei romanesti in anii 1920 in Franta, iar Monika Wucher care descrie avangarda si cercetarea romaneasca in domeniul istoriei artei la inceputul celui de-al treilea mileniu.

Referinte online: http://reflectioncenterforsuspendedhistories.com/