Cine sunt cu adevărat luptătorii străini în războiul din Ucraina? De la forțe speciale „tik-tok” la islamiști radicali
Sunt europeni, africani sau americani, adepți ai supremației albe, islamişti radicali sau aventurieri. Luptători străini și mercenari de orice tip au mers în Ucraina pentru a lupta alături de o parte sau de alta, punând mai multe probleme decât să ofere soluții, relatează AFP într-o analiză.
Sunt mii, zeci de mii? Cifrele variază foarte mult, dar nicio cifră nu este fiabilă.
Pe de altă parte, cele două tabere își fac în mod regulat cunoscută existența. „Luptătorii străini sunt un instrument important de propagandă”, a spus James Rands, analist la Janes Intelligence Institute din Marea Britanie.
„Pentru ucraineni, prezența voluntarilor străini trimite un semnal trupelor și civililor lor că primesc sprijin internațional. Pentru ruși, cecenii și (mercenarii) grupului Wagner sunt unități care vin cu experiența conflictelor anterioare”, a spus el.
La începutul lunii martie, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că aproximativ 20.000 de luptători străini, majoritatea din țări europene, s-au oferit voluntari.
Moscova, la rândul ei, mobilizează mercenari de la compania privată Wagner și s-a declarat în favoarea desfășurării sirienilor.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH) a raportat inițial că 40.000 de luptători din armata siriană și milițiile aliate sunt pregătiți pentru desfășurare. Observatorul spune astăzi că zeci de ofițeri au petrecut câteva zile în Ucraina și s-au întors acum în Siria, unde sunt instruiți sub supravegherea rusă.
Cine sunt voluntarii străini și cât de mult ajută tabăra alături de care vor să lupte?
Recrutarea în această etapă pare individuală, spontană și evident ineficientă.
„Nu există dovezi convingătoare că luptătorii străini fac diferența în prima linie”, spune James Rands.
Pentru că deseori ajung cu partea lor de probleme, iluzii și incompetență. Ei cer arme, nu vorbesc limba și nu cunosc nici terenul, nici cultura taberei pe care și-ar dori să o slujească.
Sunt și cei care sunt labili psihic. Dependenții de droguri, pușcăriași, ultraviolenți mânați de ideologii care nu au nicio legătură cu conflictul în care se angajează.
Majoritatea sunt așadar greu de integrat în unități sub o comandă coerentă, cu disciplină, și cu respect pentru tacticile adoptate.
„Unii au fost deja expulzați pentru probleme de sănătate mintală”, notează dr. Vera Mironova, de la Universitatea Harvard, care i-a cunoscut personal pe unii. „Mulți dintre ei nu se vor apropia niciodată de front”, spune ea, chiar dacă unii sunt gata să mituiască armata pentru a li se permite să lupte.
Daniel Byman, profesor la Universitatea Georgetown din Washington, face comparații cu alte teatre de război recente și observă că mulți voluntari sunt „fundamental inapți pentru zona de război”.
Nu rezistă la lucruri atât de elementare precum absența unei mese calde sau la faptul că sunt nevoiți să doarmă afară. „Mulți oameni au abilități scăzute și vor pleca acasă”, a spus americanul.
„Forțele speciale tik-tok”
James Rands, la rândul său, evocă un videoclip cu ceceni care se roagă, care ar trebui să-și intimideze adversarii. În schimb, ucrainenii au reușit să îi geolocalizeze pe ceceni din cauza videoclipului și i-au prins în ambuscadă.
Liderul lor și câțiva soldați au fost uciși. „Ucrainenii îi spun + forțele speciale tik tok + sugerând că știu doar să facă videoclipuri bune”.
Evident, atât Kiev, cât și Moscova încearcă să organizeze această contribuție a luptătorilor care, pe termen lung, ar putea contribui la nivel local la operațiuni specifice.
Dar riscurile pe termen lung sunt majore, mai întâi în teatrul de război, apoi la întoarcerea în țările lor de origine.
Istoria a arătat în repetate rânduri că mercenarii se supun puțin sau deloc legilor războiului. Riscul crimelor de război crește masiv în prezența acestora, expunând populațiile civile și jurnaliştii.
Și spectrul acestor luptători care se angajează în alte agende violente este la fel de îngrijorător.
„Dacă războiul s-ar transforma într-o insurgență pe termen lung, scena se va schimba” și ar putea genera „narațiuni extremiste”, avertizează Naureen Chowdhury Fink, director executiv al think tank-ului Soufan Center.
La întoarcere, „mulți vor reveni căliți de experiența luptei și puternici în noile rețele internaționale care pot fi activate pentru noi cauze”, adaugă ea. „Cei care vor să facă rău ar putea fi mai capabili să facă acest lucru”.
–-
INTERVIURILE HotNews.ro