Cine sunt și de unde vin copiii exploatați ai României. Partea nevăzută a unui fenomen care ia amploare

​Exploatarea minorilor este în continuare o activitate infracțională „profitabilă”, se arată într-un Raport al MAI. Anul trecut au fost identificate sau notificate sistemului antitrafic ca victime 234 de persoane sub 18 ani. Cele mai multe au fost fete, cu vârste începând de la 12-13 ani. Multe au fost racolate prin metoda loverboy sau site-uri de socializare și obligate să se prostitueze.

Exploatarea prin cerșetorie este pe locul secund. 91% dintre minorii obligați să cerșească sunt recrutați de rude și persoane apropiate, 73% provin din mediul rural și de regulă exploatarea lor nu are loc în judeţul din care provin, ci sunt transportați în alte judeţe sau chiar în alte țări, arată raportul al MAI.

Fenomenul copiilor obligați să cerșească chiar de către familiile lor este unul dintre cele mai grave aspecte sociale care are nevoie de o soluționare rapidă, susține deputatul PSD, Vasilică Toma, care a solicitat luna trecută Ministerului de Interne să-i prezinte situația din țară și măsurile luate de Poliție.

Minorii reprezintă aproape jumătate dintre victimele traficului de persoane din România

Ministerul de Interne i-a prezentat acestuia atât situația sancțiunilor aplicate de Poliție, cât și date despre dimensiunea acestui fenomen la nivelul anului trecut în România, potrivit informațiilor Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane (ANITP) din cadrul MAI.

VEZI AICI RĂSPUNSURILE MAI

• „În anul 2022 au fost identificate şi notificate sistemului românesc antitrafic 500 victime ale traficului de persoane, această valoare măsurând atât dimensiunea traficului intern, cât şi a celui internațional ale cărui victime au fost cetățeni români.
• Atragerea minorilor în trafic şi exploatarea acestora prin diferite forme este în continuare o activitate infracțională „profitabila” care poate fi realizată cu uşurinţă prin manipularea şi înşelarea copiilor.
• În anul 2022 au fost identificate sau notificate sistemului românesc antitrafic ca victime ale traficului un numar total de 234 de persoane sub 18 ani (aproximativ 47% din totalul populației de victime), respectiv 266 de persoane adulte.”, arată datele Agenției.

Cele mai multe victime sunt minore exploatate sexual. Cerșetoria e pe locul secund

În cazul minorilor se conturează ca principal profil victimologic, sexul feminin, cu vârste începând de la 12-13 ani, care sunt manipulate, şantajate, în special prin metoda loverboy, inclusiv prin mijloace tehnologice sau instrumente virtuale (diverse aplicații de socializare) și care ajung să fie exploatate prin obligarea la practicarea prostituției sau alte practici similare (pornografie, video-chat etc.).

Exploatarea prin cerșetorie este pe locul secund, spune MAI.

• „Astfel, în anul 2022, deşi un număr de 168 de victime minore au fost exploatate sexual (72% din populația minorilor identificați), exploatarea minorilor prin obligarea la cerşetorie ocupă locul secund ca și formă de exploatare cu 33 de minori (14% din totalul minorilor).
• 91% din totalul minorilor exploatați prin obligarea la cerşetorie au fost recrutați de persoane apropiate (rude de gradul I, cunoştinţe sau partener de viaţă), doar pentru 9% dintre aceştia recrutorul fiind o persoană necunoscută. În cazul obligării la cerşetorie, minorii cu vârste între 10 şi 13 ani ocupă ponderea cea mai ridicată cu 33%.”, se menționează în raport.

Cei mai mulți minori obligați să cerșească provin din mediul rural / Cele mai multe cazuri pe județe și localități

În ceea ce priveşte mediul de proveniență al minorilor exploatați prin obligarea la cerşetorie 73% provin din mediul rural. Județele Mureş, Constanţa şi Ilfov se remarcă cu o pondere ridicată din totalul minorilor.

• „De regulă, exploatarea minorilor prin obligarea la cerşetorie nu are loc în judeţul de proveniență, aceştia fiind transportați în alte judeţe sau chiar în afara graniţelor țării şi constrânşi să apeleze la mila publicului, să vândă flori, cărți uzate sau să spele parbrizele maşinilor staţionate în intersecții la semafor. Astfel, în anul 2022, 4 minori au fost exploatați extern in Franța, Germania, Austria şi Irlanda.
• Principalele localități de exploatare a minorilor exploatați prin obligarea la cerşetorie În anul 2022 au fost: Sibiu (8 minori), Mangalia (8 minori), Bucureşti (7 minori), Sighişoara (2 minori), Braşov (2 minori), Constanta (2 minori).”, potrivit informațiilor ANITP.

Cum ajung copiii să cerșească: Dimensiunea infracțională a traficului este doar punctul final al unui întreg lanț cauzal

Agenția din cadrul MAI spune că traficul de persoane este un fenomen global și este cu atât mai grav când în capcana rețelelor de traficanți cad victime copiii, dar că pentru a preveni acest fenomen trebuie cunoscuți toți factorii care îl cauzează.

• „Rezumarea prevenirii traficului de persoane şi a traficului de minori doar la paradigma legală (strict infracțională) și la actorii acesteia (autor, victimă, organe judiciare) nu este suficientă.
• Dimensiunea infracțională a traficului este doar punctul final al unui întreg lanț cauzal, putând fi văzută mai mult ca un indicator al unui întreg set de variabile economico-sociale.
• Până să ajungă în dimensiunea infracțională, elementele incipiente ale traficului de persoane/minori pornesc din interiorul altor realităţi şi dimensiuni sociale, de la nivelul comunităților, unde cresc, se dezvoltă organic, iar apoi evoluează în organisme ale criminalității organizate, alimentate cu banii clienţilor care plătesc exploatarea, abuzul, amenințarea, constrângerea, privarea de libertate a unora dintre membrii comunităților- victimele traficului de persoane.
• Din acest motiv traficul de persoane este în primul rând un fenomen social deosebit de complex, un rezultat al evoluției deficitare a mai multor dimensiuni (sociale, economice, educaționale, creşterea continuă a cererii de servicii sexuale şi pentru forță de muncă prost plătită etc.), precum şi al influenței unor factori favorizanți: migrația forţei de muncă, globalizare etc.”, atenționează Agenția.

Agenția mai susține că influențarea variabilelor generale cu incidenţă asupra traficului de persoane (bunăstarea, educația, siguranţa şi securitatea etc.) trebuie completată şi de o abordare coerentă a impunității și a descurajării cererii care stă la baza acestui fenomen.

Măsurile concrete de prevenire primară a traficului de persoane și traficului de minori, care revin în principal ministerelor de resort, trebuie completate cu acțiuni de informare, conștientizare implementate de ANITP și cu alte inițiative din partea reprezentanților societății civile, mass-media și mediului politic.

În document sunt prezentate principalele acțiuni și parteneriate implementate de ANITP pentru prevenirea traficului de minori, dar și măsurile luate de Poliție.

162 de dosare penale pentru folosirea minorilor în scop de cerșetorie

Potrivit informațiilor comunicate de către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), situația în care minorii apelează în mod repetat la mila publicului, fiind obligați în acest sens de membrii familiei, tutori, curatori sau alte persoane care îi au în îngrijire, reprezintă elementul constitutiv al faptei prevăzute şi pedepsite de art. 214 din Codul penal (exploatarea cerşetoriei).

De asemenea, situația în care o persoană majoră care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, folosindu-se în acest scop de prezenţa unui minor, reprezintă elementul constitutiv al faptei prevăzute şi pedepsite de art. 215 din Codul penal (folosirea unui minor în scop de cerşetorie).

• „În cazurile descrise mai sus, organele de cercetare penală ale poliției judiciare care instrumentează dosarele penale informează structurile de asistență socială și protecția copilului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, pentru acordarea asistenţei de specialitate.
• Pe parcursul anului 2022, la nivel național, au fost înregistrate 37 dosare penale sub aspectul săvârşirii infracțiunii de „exploatarea cerşetoriei” şi 167 dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „folosirea unui minor în scop de cerşetorie”.”, precizează MAI.

DIICOT are alte 42 de dosare penale, din care 28 de dosare în străinătate

Competențe legale în aceste cazuri are și DIICOT care intervine în urmărirea penală a infracțiunilor de trafic de persoane, respectiv trafic de minori, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 210 şi art. 211 din Codul penal.

Datele MAI arată că în prezent DIICOT instrumentează 42 de dosare penale, care vizează săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, având ca scop exploatarea prin cerşetorie, dintre care în 14 dosare victimele sunt exploatate pe teritoriul României, iar în 28 dosare în străinătate.

MAI mai spune că Poliția și Jandarmeria realizează misiuni care presupun constatarea faptelor antisociale, identificarea autorilor, identificarea persoanelor vătămate, identificarea martorilor şi predarea făptuitorilor organelor abilitate pentru continuarea cercetărilor.

Sursa foto: Eleni Seitanidou | Dreamstime.com