Ciuhandu: Cat am fost primar ani in sir am sesizat Ministerul Sanatatii despre situatia de la Spitalul de Copii

Fostul primar al Timisoarei Gheorghe Ciuhandu spune ca in timpul mandatului a sesizat „ani in sir” Ministerul Sanatatii ca un imobil al Spitalului de Copii este revendicat de o persoana care ulterior a vandut cladirea unei familii de romi, dar ca nu a fost luata nicio masura.

Contactat, sambata, de Mediafax, referitor la situatia unui imobil al Spitalului de Copii care a fost evacuat dupa ce a fost retrocedat familiei de romi Carpaci, fostul primar al Timisoarei Gheorghe Ciuhandu a spus ca stie foarte bine situatia unitatii medicale si ca in timpul mandatului de primar a facut nenumarate sesizari catre Ministerul Sanatatii.

„La Spitalul de Copii am avut un proces in instanta care a inceput undeva la jumatatea anilor ’90 cu o persoana care s-a erijat in proprietar. Spun ca s-a erijat pentru ca noi am avut unele dubii ca acela este, intr-adevar, proprietarul. In fine, acesta a castigat, in final, in instanta si a vandut casa unor romi. Ani in sir am sesizat lucrul acesta la Ministerul Sanatatii si nu s-a luat nicio masura”, a declarat Ciuhandu.

Fostul primar a mai spus ca, in majoritatea cazurilor, instanta a dat castig de cauza fostilor proprietari, care, la randul lor, si-au vandut imobilele familiilor de romi din oras.

„Au fost hotarari judecatoresti prin care s-au retrocedat imobile catre fostii proprietari si astia au vandut mai departe la romi. Instantele nu aveau cum sa retrocedeze direct familiilor de romi pentru ca acestea nu aveau proprietati. Majoritatea cazurilor au ajuns, in final, la romi si ei s-au intabulat. Primaria Timisoara a aparat interesele statului, mai ales in cazul spitalelor, fiind institutii publice si cu un regim mai special. Proprietarii, neprimindu-le imediat, intrau pe cale judecatoreasca in instante si le castigau. In situatiile de acest gen, noi eram chiriasi. Aceeasi situatie era la fostul Spital de Oncologie, ce a fost retrocedat fostului proprietar, care apoi a vandut cladirea unei familii de romi. Eu cred, si aceasta este parerea mea personala, ca au lucrat mana in mana, diversi: notari, avocati, instante”, a afirmat fostul primar.

Gheorghe Ciuhandu mai spune ca a fost amenintat de familiile de romi pe care le-a „deranjat” atunci cand era la conducerea Primariei Timisoara.

„M-au amenintat in fel si chip pentru ca le-am demolat case. Construiau fara autorizatie si erau in flagranta incalcare a legii, dar acolo unde instanta a decis nu prea am avut ce face. Imi amintesc ca mi-au pus la telefon, noaptea, sa imi cante Prohodul si apoi ma intrebau „ti-e bine, mai traiesti?” Cand m-am dus la Procuratura si am spus, mi-a zis sa depun scris”, a adaugat Ciuhandu.

La randul sau, actualul primar al Timisoarei, Nicolae Robu, spune ca Primaria nu are ce sa faca in aceste cazuri, avand in vedere ca este vorba despre un proces castigat in instanta.

„Mai sunt cladiri retrocedate in Timisoara, nu stiu acum sa va spun care, cu exactitate. Pot sa va spun, insa, ca nu mai sunt procese de retrocedare pe rolul instantelor. Familia Carpaci a castigat in instanta cladirea de la Spitalul de Copii si a evacuat-o vineri”, a declarat, sambata, pentru Mediafax, Nicolae Robu.

Pe de alta parte, viceprimarul Timisoarei Traian Stoia a declarat ca aceeasi familie de romi, Carpaci, a notificat Primaria, recent, ca o va da in judecata daca nu va deschide strada Cezar, aflata in zona bulevardului C.D. Loga si inchisa in urma cu mai multi ani, cand a fost construit Parcul Copiilor.

Potrivit viceprimarului, aceasta strada ar asigura accesul la vilele detinute de romi pe bulevardul C. D. Loga.

„Vom avea, probabil, un proces cu domnul Carpaci Vladimir, zis Pipi, pentru strada Cezar. (…) Pe Loga, la numarul 40 se afla fostul sediu al PSD Timis si in spate este o cladire cu 11 apartamente, din care trei au proprietari diversi si opt sunt ale domnului Pipi. La 40 A, curtea da in parc. La 38 este fosta Securitate, care da tot in parc. Dansii doresc sa oblige Primaria Timisoara sa redeschida strada Cezar, au si planurile de atunci. O parte din strada este inchisa. Probabil ca va fi un proces pe aceasta speta”, a declarat Stoia.

Pentru ca romii au venit cu planurile vechi ale strazii, viceprimarul crede ca acestia au primit informatiile din Primaria Timisoara.

„Sunt convins ca au primit informatii din Primarie. Sunt lucruri care in alta parte nu erau cunoscute”, a adaugat Stoia.

Familia Carpaci a intrat oficial, vineri, in proprietatea unui corp de cladire al Spitalului de Copii „Louis Turcanu” din Timisoara, astfel ca Sectia de Pneumologie si laboratorul, care functionau in acest imobil, au fost mutate intr-una din celelalte sapte cladiri ramase ale spitalului.

Cladirea respectiva a fost retrocedata fostilor proprietari in anul 1995. Prin vanzari succesive, imobilul a ajuns in proprietatea familiei de romi Carpaci, care a cerut evacuarea. Vineri a expirat ultimul termen de evacuare, astfel ca Vladimir Carpaci s-a prezentat pentru a-si prelua proprietatea.

In noiembrie anul trecut, premierul Victor Ponta a vizitat Spitalul de Copii „Louis Turcanu” din Timisoara, spunand ca se vor aloca bani de la Guvern pentru constructia unei noi cladiri in care sa functioneze unitatea medicala, avand in vedere ca o parte din spatii erau retrocedate.

Anul acesta, Guvernul a alocat cinci milioane de lei, dar pana in prezent a fost facut doar studiul de fezabilitate, urmand sa fie declansate procedurile de licitatie in vederea constructiei. Potrivit proiectului, noul corp de cladire ar urma sa fie ridicat in curtea Spitalului de Copii si va costa aproximativ opt milioane de euro, iar cu tot cu aparatura suma aproape se va dubla. Conform proiectului, constructia va avea demisol, parter si sase etaje. Aici ar urma sa functioneze atat sectiile din cladirile retrocedate, cat si Neonatologia, Radiologia si Laboratorul de Anatomie Patologica.

In Timisoara sunt peste 14.500 de imobile istorice, iar cateva zeci de cladiri istorice din zona centrala au fost cumparate de romi, vecinii acestora sustinand ca romii au cumparat initial un singur apartament, iar apoi, prin amenintari sau diferite sicane, au determinat familiile ramase in cladire sa vanda sub pretul pietei.

Fostul primar al Timisoarei Gheorghe Ciuhandu spunea de-a lungul anilor ca a facut anchete interne in Primarie, avand plangeri ca unii functionari au ajutat romii sa intre in proprietatea unor imobile istorice, dar ca nu a obtinut niciodata suficiente dovezi pentru a-i sanctiona pe acestia. El declara ca unii functionari din Primarie si-au dat demisia deoarece existau informatii ca furnizau diferite date romilor pentru ca ei sa poata deveni proprietari in imobile istorice.

Ciuhandu a mai acuzat ca „foarte multe falsuri” in acte au fost facute de functionarii de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, chiar cu complicitatea unor notari.

Intrebat daca acesti romi ar fi putut intra in posesia unor imobile istorice fara complicitatea autoritatilor locale, Ciuhandu sustinea ca nu a fost complicele romilor si ca era singurul primar din Romania care a pus in aplicare „patru sau cinci” dispozitii de demolare a unor palate ale romilor construite sau a unor modificari aduse ilegal la imobile istorice.

Cu toate acestea, numele lui Gheorghe Ciuhandu a aparut, in presa locala, asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe strazi din centrul Timisoarei, in urma unor retrocedari. Presa locala a relatat deseori despre Ionelas Carpaci si Visinel Stancu ca fiind conducatorii unor clanuri de romi care s-au imbogatit in timpul administratiei Ciuhandu.

Conform presei locale, „romii de catifea” sau „mafia imobiliara tiganeasca” au pornit, imediat dupa Revolutia din Decembrie 1989, o adevarata „vanatoare de imobile istorice”. Presa a relatat ca, avand ajutorul unor functionari din Primarie, romii sau avocatii lor au aflat cine sunt mostenitorii carora urma sa li se retrocedeze imobile istorice in valoare de milioane de euro. Odata ce au aflat numele mostenitorilor, romii ii convingeau pe acestia sa le vanda vilele sau macar apartamente din aceste vile. Dupa ce reuseau sa intre in imobil, se trecea la faza a doua, in care, prin diferite modalitati, obligau proprietarii celorlaltor apartamente sa le vanda la pret redus locuintele, pana deveneau proprietari pe intregul imobil, scria presa timisoreana.

Potrivit sursei citate, cei care s-au vazut nevoiti sa vanda locuintele clanurilor de romi povesteau ca, in miez de noapte, se trezeau cu batai in usa, cu inundatii in casa sau chiar cu excremente umane pe usa de la intrarea in locuinta, iar in unele cazuri erau amenintati sau imbranciti. Presa relata ca Primaria nu a luat nicio masura impotriva acestor practici.

Ionelas Carpaci, alias Johhan Sandner, cum este cunoscut in Germania, acolo unde locuieste, este singurul dintre liderii clanurilor de romi din Timisoara care a ajuns in fata procurorilor pentru escrocherii funciare si fals, fiind cercetat in stare de libertate.

Si fostul prefect de Timis Ovidiu Draganescu a dus, in perioada mandatului sau, un razboi surd cu mafia tiganeasca din Timisoara. El a cerut in repetate randuri clarificari in privinta activitatilor abuzive ori ilegale ale clanurilor de romi din Timisoara. In urma acestor demersuri, Draganescu a primit, pe adresa Prefecturii, scrisori de amenintare, iar in 20 august 2008 a avut loc un incident in timpul caruia Draganescu a avut un conflict verbal cu o familie de romi.

In 2011, prefectul de Timis de la acea vreme, Mircea Bacala, afirma ca a intrat in conflict cu un clan de romi dupa ce unul din membrii familiei l-a anuntat ca nu isi va mai putea parca masina intr-un garaj situat in curtea unui imobil achizitionat de ei si care a fost acordat Prefecturii Timis prin Hotarare de Guvern. El spunea ca romii au reusit sa puna mana pe imobil prin metoda clasica: au cumparat initial un apartament, iar apoi au inceput sa le faca diferite probleme celorlalti proprietari, cum ar fi sigilarea conductelor de apa, pentru a-i determina sa vanda locuintele la un pret mult sub nivelul pietei.

Printre cladirile care au ajuns, in urma retrocedarii, in proprietatea unor familii de romi se numara si cea unde a functionat Clinica de Oncologie din Timisoara. In decembrie 2012, clinica a fost mutata in spatiul fostului internat al Colegiului Tehnic „Ion I.C. Bratianu”, care apartine Primariei, dupa ce cladirea in care functiona unitatea spitaliceasca a fost retrocedata.

Anterior acestei mutari, primarul Nicolae Robu spunea: „Nu doresc sa port negocieri cu proprietarii spatiului unde functioneaza Clinica de Oncologie in prezent. Am gasit, ca solutie alternativa, mutarea clinicii in internatul Colegiului Tehnic „Ion I.C. Bratianu” pana cand vom avea, in Timisoara, un nou spital unde sa poata fi concentrate toate clinicile”.

Un alt caz este cel al Casei Muhle din Timisoara, monument istoric aflat in stare avansata de degradare, care acum este de vanzare.

Casa Muhle a fost construita in secolul al XIX-lea si a apartinut florarului Wilhelm Muhle, cel care a creat primul soi de trandafir romanesc. Situata in apropierea centrului Timisoarei, casa de pe bulevardul Mihai Viteazu nr. 3 a fost considerata intotdeauna una dintre cele mai frumoase cladiri din municipiu. La inceputul anilor 2000, cladirea monument istoric a fost cumparata de familia de romi Stancu.

In luna mai 2012, lucrarile facute de clanul de romi la Casa Muhle au fost sistate de autoritatile locale deoarece proprietarul a demolat acoperisul, actiune pentru care nu exista autorizatie.

De-a lungul timpului, sute de timisoreni au protestat in fata Casei Muhle, legand panglici albe pe gardul cladirii si afisand o pancarta pe care scria: „Salvati Casa Muhle”. Ei au cerut transformarea Casei Muhle in casa memoriala.

In 11 ianuarie acest an, primarul Nicolae Robu anunta ca este dispus sa inceapa negocieri cu proprietarii Casei Muhle, insa doar in anumite conditii. El sublinia ca Primaria Timisoara nu isi permite sa plateasca sume mari de bani pentru imobil. Ulterior, Consiliul Local a respins proiectul de hotarare initiat de doi consilieri ai PNTCD prin care se dorea constituirea unei comisii de negociere cu proprietarii Casei Muhle.

In septembrie, viceprimarul Traian Stoia declara ca Mirela Stancu, proprietarul Casei Muhle, vrea sa vanda Primariei imobilul, dar cere „un pret nerealist”. „Consiliul Judetean Timis nu e interesat. Primaria e interesata sa recupereze acest monument, dar la un pret real, stabilit de evaluatori. Proprietarii cer acum doua milioane de euro”, declara Stoia.

Viceprimarul considera ca imobilul nu valoreaza mai mult de 500.000 de euro, cu atat mai mult cu cat se afla intr-o stare avansata de degradare.