Compromis la Consiliul UE: Romania va primi compensatii prin pachetul climatic

Sefii de stat si de guvern ai UE au ajuns la Bruxelles la un compromis pe intens dezbatutul si mult controversatul pachet climatic. Gratuitatea unui numar semnificativ de certificate privind emisiile de CO2, protectie pentru anumite ramuri industriale si compensatii pentru statele Europei de Est sunt masurile aprobate de Consiliu. Romania va fi beneficiara acestor compensatii si chiar va fi favorizata privind procentul obtinut, ca recunoastere a faptului ca in anii ’90 a redus poluarea.

Cel mai important lucru pentru Romania si pentru statele est-europene este faptul ca obtin compensatii.

Presedintele Basescu a declarat la plecarea la Bruxelles ca Romania va sustine ca an de referinta privind calculul nivelulului emisiilor de CO2 anul 1990, nu 2005, sau in caz contrar va cere compensatii. Romania a facut parte din grupul statelor est-europene care au fost nemultumite de cotele de emisii de dioxid de carbon, mai ales ca li se cerea in continuare sa polueze mai putin, in conditiile unei dezvoltari economice si productii industriale crescute, evident sursa de poluare.

Bogatii Europei isi permit sa se gandeasca la mediu, noi, cei mai saraci, inca mai trebuie sa ne dezvoltam economiile si mediul e un lux, a fost ideea exprimata de acestea. Germania, Marea Britanie si Italia s-au opus initial ideii unor compensatii si solidaritatii cu statele UE noi, dar, in schimbul unor garantii substantiale pentru industriile lor cele mai poluante, au cedat.

Calculul nivelului emisiilor permise este compus din doua componente: o parte din dreptul de a polua este atribuit prin schema de comercializare a certificatelor privind emisiile (emission trading system, ETS) si o parte in functie de PIB-ul fiecarui stat membru. Initial, prima componenta era de 90%, adica 90% din emisiile poluante sa fie acoperite de certificate, iar 10% depindeau de PIB-ul tarii.

Cum statele noi ale UE au vrut o situatie favorabila lor, invocand ca nivelul de dezvoltare, produsul intern brut este redus fata de cel din Europa Occidentala, ele au obtinut din partea Frantei o concesie. Parisul a propus atunci Consiliului ca procentul ultimei componente – cea in functie de PIB – sa creasca la 12%. Germania n-a fost de acord la inceput, dar a cedat, astfel ca 88% dintre emisii sunt acoperite de certificate, impartite intre statele membre potrivit ETS.

O alta victorie a statelor foste comuniste este faptul ca pentru ele se va constitui un fond de solidaritate. Banii destinati lui sunt obtinuti astfel: 10% din profitul obtinut din licitarea certificatelor privind emisiile si alti 2% din venituri pentru statele care au redus emisiile poluante in perioada 1990 si 2005. Romania obtine cel mai mare procent din cei 2%, si anume 29%, semn ca ea a redus cel mai mult poluarea industriala in anii ’90.

Hotararea statelor foste comuniste de a cere ca an de referinta 1990 s-a lovit de pozitia ferma a presedintelui Sarkozy care a spus clar: anul de referinta trebuie sa fie 2005.

Romania iesea in dezavantaj, intrucat – au explicat specialisti romani – 2005 a fost un an bun pluviometric, iar producerea de energie prin termocentrale care functioneaza pe carbuni a fost mai mic si, fireste, mai putin poluant. Deci nu considera relevant pentru nevoile sale de dezvoltare anul 2005.

Romania a atras atentia ca vrea compensatii daca nu se accepta ca referinta anul 1990, pentru ca in anii ’90 a poluat mai putin decat multe alte state dezvoltate ale UE. O situatie reala, intrucat atunci a avut loc inchiderea marilor fabrici comuniste, o reducere drastica a productiei, deci industria a scazut mult si implicit si poluarea.

In schimbul cedarii in acest punct, s-a creat acel 2% din veniturile din licitatiile permiselor pentru tari care au redus poluarea in perioada 1990-2005: Romania, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Letonia, Leituania, Estonia, Polonia.

Despre ce suma de bani vorbim, de fapt? S-a vehiculat suma de 40-50 de miliarde euro pentru acest fond de solidaritate, pe perioada 2014-2020, dar in acest moment o suma oficiala nu a fost avansata.

Certificate gratuite pentru multe ramuri industriale

Consensul pe pachetul climatic s-a realizat si prin faptul ca, asa cum se intampla adesea, el a fost „diluat”. Opozitia statelor occidentale fata de compensatii si conditii mai indulgente pentru statele foste comuniste a fost eliminata prin concesii facute acestora si industriei acestora.

Germania, Marea Britanie si Italia s-au opus ferm solidaritatii cu statele est-europene. Germania a amenintat cu mutarea unor companii in tari care permit un mai mare grad de poluare, non-UE, din cauza ca pretul certificatelor ar fi o povara pentru companii si ca au de facut fata unei concurente mari din partea unor companii din state non-UE, care nu sunt atat de riguroase cu mediul. Lobby-ul industriilor grele – ciment, otel, aluminiu, produse chimice – a avut rezultat.

Astfel, aceste industrii mari poluante primesc 70% din certificate gratuit pana in 2020, in timp ce sectoarele industriale expuse „scurgerii de dioxid de carbon” (carbon leak) vor primi certificatele 100% gratuit.

Ce inseamna sectoare expuse scurgerii de dioxid de carbon? Sunt acele sectoare in care costurile de productie cresc din cauza cumpararii de certificate sau cele care trebuie sa faca fata concurentei companiilor din state din afara UE, care nu trebuie sa aplice astfel de reguli.

Companiile, pentru a putea polua, trebuie sa plateasca, iar aceasta plata consta in cumpararea de certificate, prin licitatie. Certificatele sunt acordate fiecarui stat in parte. O tara poate vinde certificate, daca – potrivit estimarilor sale – nu atinge cota de poluare permisa, in timp ce o alta, care o depaseste, poate cumpara astfel de certificate. Un certificat inseamna o tona de dioxid de carbon, iar pretul sau pare sa fie evaluat la 46-60 de euro.

Derogari pentru sectorul energetic

Polonia a fost unul dintre opozantii puternici ai pachetului climatic, in conditiile in care 95% din energia sa este produsa de termocentrale pe carbune. Initial, existase concesia ca jumatate din certificatele destinate sectorului energetic sa fie gratuite pentru Polonia pana in 2016.

Varsovia a vrut mai mult, asa ca in 2013 minimum 70% dintre certificate vor fi gratuite, urmand ca pana in 2020, gratuitatea sa fie eliminata. Banii economisiti ar trebui investiti intr-un mix energetic si noi surse de aprovizionare cu energie, pentru ca dependenta de carbune sa fie substantial redusa.

Un plan indulgent

Statelor membre li se permite sa isi depaseasca palfonul anual de emisii cu maximum 5%. Totusi, in 2013 si 2014, un stat membru va putea solicita Comisiei aprobarea cresterii acestui nivel, situatii meteorologice extreme duc la o crestere considerabila a emisiilor gazelor cu efect de sera.

Citeste si concluziile Consiliului referitor la Tratatul de la Lisabona.