Coronavirusul nu infectează celulele creierului, iar afectarea mirosului ar putea fi mai superficială decât se credea, arată un nou studiu

Virusul care provoacă boala Covid-19 nu infectează celulele creierului uman, potrivit unui nou studiu publicat în revista Cell, relatează The Guardian. Astfel, studiul oferă speranțe că afectarea mirosului provocată de Covid ar putea fi mai superficială decât se temeau anterior cercetătorii.

Rezultatele studiului cresc speranțele că problemele provocate de Sars-CoV-2 în creier ar putea fi mai superficiale și mai reversibile decât credeau anterior specialiștii.

Studiul contrazice cercetările anterioare care sugerează că virusul infectează neuronii din membrana nazală.

Această membrană, numită mucoasa olfactivă, este locul în care se prinde virusul pentru prima dată când este inhalat. În cadrul acestuia se află neuronii senzoriali olfactivi (OSN) – care sunt responsabili pentru inițierea senzațiilor de miros.

Ei sunt strâns legați de o celulă de sprijin numită celulă sustenaculară.

În noul studiu, cercetătorii belgieni și germani susțin că virusul infectează celulele sustentaculare, dar nu și neuronii senzoriali olfactivi.

Autorul principal Peter Mombaerts, care conduce Unitatea de Cercetare Max Planck pentru Neurogenetică din Frankfurt, Germania, spune că ”odată ce crezi că neuronii olfactivi pot fi infectați, există o cale rapidă către bulbul olfactiv și apoi este deja în creier.”

Bulbul olfactiv, din partea din față a creierului, este locul unde este procesată pentru prima dată informația neuronală despre mirosuri.

Dacă virusul a pătruns în această structură, teoretic s-ar putea răspândi în regiunile profunde ale creierului, unde ar putea provoca daune de durată – mai ales că, spre deosebire de OSN, majoritatea neuronilor nu se regenerează odată ce sunt pierduți.

Dar dacă virusul infectează doar celulele sustentaculare, atunci daunele ar putea să nu fie de lungă durată.

Ambele căi ar putea explica disfuncția olfactivă care afectează aproximativ jumătate dintre pacienții cu Covid-19.

La unul din 10 dintre aceștia, pierderea sau schimbarea mirosului este pe termen lung, poate chiar permanent.

Profesorul Mombaerts spune că neuronii senzoriali olfactivi ar putea să fie infectați, dar să funcționeze deficitar – sau să înceteze cu totul să funcționeze – până când celulele sustentaculare se regenerează.

Grupul nu a analizat alte simptome neurologice ale Covid-19, cum ar fi oboseala și „ceața creierului” care însoțesc Covid-ul îndelungat.

Nimeni nu se îndoiește că sistemul nervos central (SNC) este afectat de boală; dezbaterea se referă dacă aceste efecte se datorează virusului care infectează neuronii sau unui mecanism mai indirect, cum ar fi un răspuns inflamator în sângele care irigă creierul – cu implicații diferite pentru prognostic și tratament.

Descoperirile se vor dovedi probabil controversate din cauza dificultății de a studia evenimentele moleculare care se desfășoară în momentele de după infecție. Studiile anterioare au folosit animale, grupuri de celule stem neuronale crescute într-un vas și țesut postmortem prelevat de la un număr mic de pacienți cu Covid-19. Prezentul studiu este cel mai mare până în prezent la pacienții cu Covid-19 și a implementat, de asemenea, o tehnică nouă pentru a surprinde acele evenimente timpurii.

Laura Van Gerven, neurochirurg la Universitatea Catolică din Leuven din Belgia, un alt autor principal al lucrării, a adaptat o formă de intervenție chirurgicală la baza craniului pentru a îndepărta țesut din mucoasa olfactivă și bulbul olfactiv de la pacienții cu Covid-19 în termen de aproximativ o oră de la moartea acestora. La 30 dintre pacienți, cercetătorii au reușit să detecteze că virusul încă se reproduce, ceea ce înseamnă că pacienții au murit în faza acută, contagioasă a bolii.

„Este, fără îndoială, cea mai minuțioasă lucrare pe țesutul olfactiv post-mortem uman Covid”, spune Stuart Firestein, neurobiolog la Universitatea Columbia din New York.

Dar profesorul Firestein spune că rezultatele nu aduc multe informații noi cu privire la modul în care Covid-19 provoacă disfuncții olfactive.

Debby Van Riel, virolog la Universitatea Erasmus din Rotterdam laudă, de asemenea, rigoarea studiului, dar spune că afirmația autorilor că Sars-CoV-2 nu infectează neuronii este „destul de îndrăzneață”.

La doar șase din cei 30 de pacienți virusul a fost detectabil chiar în mucoasa olfactiva. „În general, cifrele sunt așadar foarte mici pentru a trage concluzii solide”, spune ea.

Dar chiar dacă studiul nu reprezintă ultimul cuvânt cu privire la efectele Covid asupra creierului, indică faptul că nici acele rapoarte îngrozitoare timpurii nu au fost finale.

Dacă concluziile studiului sunt confirmate, cei care se confruntă cu anosmie sau parosmie din cauza Covid pot fi asigurați că virusul nu le-a infectat creierul și că terapiile viitoare care vizează celulele sustentaculare le-ar putea atenua sau vindeca problema.