Costurile utopismului radical: de la Vladimir Lenin la Valdimir Putin. Conferinta Vladimir Tismaneanu

Este Lenin doar mumia conservată care zace în Mausoleul zidit din ordinul lui Stalin? Fondatorul bolșevismului a visat la o revoluție antropologică, nu doar una socială, politică, economică și culturală. A vrut să creeze Omul Nou. În multe privințe, Vladimir Putin este personificarea acelui Homo Sovieticus. Impactul lui Lenin asupra marxismului, dar și responsabilitatea lui pentru abisul moral și imensul sacrificiu uman generate de comunism în secolul al XX-lea pot fi reduse la câteva afirmații: Marxismul a scos Istoria din propria-i copilărie și i-a dat o “coloană sonoră”, leninismul a crezut că Istoria se exprima cel mai bine pe limba materialismului dialectic. Acesta este mesajul fundamental care și-a găsit acum un secol cel mai controversat crainic.

În urmă cu 100 de ani (octombrie 1917), politica rusă trecea printr-o revoluție radicală cu efecte dramatice, locale și globale deopotrivă. De atunci încoace, liderii de la Kremlin s-au bazat pe „ideea comunistă”—care a fost globală (Lenin), și, mai ales în ultimii ani, pe „ideea rusă”—care are o expansiune mai modestă (Putin). Ambele viziuni sunt de fapt utopii care distrug realitatea rusă însăși. Regimul lui Vladimir Putin încearcă astăzi să reclădească, din ruinele ideologice ale colosului sovietic, o veche grandoare imperială și o nouă strategie planetară. Una situată la antipodul democrației liberale. Despre bolșevism la o sută de ani și sincretismul ideologic al noului “țar” al politicii ruse, discută Vladimir Tismăneanu și Cătălin Avramescu pe 6 iunie, de la ora 17.00, la Facultatea de Sociologie a Universității din București.

Detalii pe site-ul ICUB:https://icubstiintesociale.wordpress.com/events/