Cresterea salariilor, inamicul nr. 1 al dezinflatiei

Cresterea salariilor si avantul creditului neguvernamental atrag presiuni inflationiste, precum si riscul de supraincalzire a economiei romanesti. Aceasta este una dintre concluziile ultimului raport al Bancii Mondiale despre economiile statelor din Estul si Centrul Europei.

Concluziile Bancii Mondiale vin pe fondul unor majorari salariale pentru bugetari, majorari care vor atinge pragul de 23% in cazul profesorilor.

Oficialii BM sustin insa ca la nivelul Romaniei, riscurile reprezentate de deficitul de cont curent au fost oarecum stabilizate in urma investitiilor straine.

Conform raportului, cresterea reala a PIB s-a consolidat in regiune, nu in ultimul rand in Polonia, Slovacia si Romania, iar performanta a continuat sa se imbunatateasca in a doua jumatate a anului. Statele baltice, Slovenia, Bulgaria si Romania au inregistrat o rata a cresterii mai ridicata decat in anul precedent.

Aceasta a avut loc in pofida aprecierii monedelor nationale fata de euro si mai ales fata de dolarul american in mai multe tari, precum si in pofida cresterii economice moderate din zona euro.

Presiunile inflationiste s-ar putea accentua

In vreme ce inflatia pare sub control in Polonia si Republica Ceha, alte state intampina dificultati. In Statele Baltice si, intr-o oarecare masura, in Bulgaria si Romania, cresterile mari anticipate ale salariilor si creditelor neguvernamentale genereaza presiuni inflationiste semnificative si care pot duce la supraincalzire economica.

In alte tari, deprecierea monedelor nationale din mai si iunie 2006 a generat tensiuni legate de cresterea ulterioara a preturilor, in special in Ungaria. Ajustarea preturilor administrative si cresterea impozitelor indirecte armonizate cu UE au accentuat presiunile inflationiste in mai multe tari din regiune.

Deficitul de cont curent – problema noilor state membre UE

Cresterea cererii interne a generat deficite externe in ciuda expansiunii exporturilor. In vreme ce deficitele externe au ramas scazute in Polonia, Republica Ceha si Slovenia, acestea s-au apropiat sau au depasit 10% din PIB in alte tari.

Investitiile straine directe au acoperit deficitele Republicii Cehe si Poloniei si cea mai mare parte din deficitele Ungariei, Bulgariei si Romaniei. Sectorul bancar a avut rolul principal in finantarea deficitelor din Statele Baltice.