Sari direct la conținut

Criza bugetară din Germania: Guvernul lui Olaf Scholz va cere din nou suspendarea „frânei” de îndatorare a țării

HotNews.ro
Olaf Scholz, flancat de cei mai importanti ministri ai sai: Christian Lindner (in stanga sa) si Robert Habeck (dreapta), Foto: dpa picture alliance / Alamy / Profimedia
Olaf Scholz, flancat de cei mai importanti ministri ai sai: Christian Lindner (in stanga sa) si Robert Habeck (dreapta), Foto: dpa picture alliance / Alamy / Profimedia

Ministrul german al finanțelor Christian Lindner va propune o rectificare a bugetului federal pe anul acesta care include suspendarea „frânei” de îndatorare a statului pentru a ameliora efectele crizei bugetare cauzate de o decizie de săptămâna trecută a Curții Constituționale, relatează Reuters.

Guvernul german a fost în degringoladă în ultima săptămână, încercând să găsească surse de finanțare pentru investiții deja plănuite în valoare de 60 de miliarde de euro, după ce Curtea Constituțională a țării a invalidat miercurea trecută un artificiu legal prin care executivul lui Olaf Scholz a asigurat banii pentru măsuri.

Decizia a provocat îngrijorări legate de continuarea recesiunii în care economia germană a intrat la începutul acestui an și a declanșat tensiuni în cadrul coaliției de guvernare pe care o conduce Scholz (social-democrați, verzi și liberalii de la partidul FDP).

„După consultări cu cancelarul și vicecancelarul, voi prezenta săptămâna aceasta o rectificare bugetară pentru anul acesta”, a declarat Lindner pentru reporteri joi.

„Vom pune acum cheltuielile, mai ales cele pentru energie și frânarea prețurilor la gaze, pe o bază constituțională solidă”, a adăugat el, subliniind că acest lucru necesită însă o rectificare bugetară.

Ce este „frâna” de îndatorare a Germaniei

Un purtător de cuvânt al ministerului finanțelor a declarat că guvernul va propune suspendarea așa-zisei „frâne” de îndatorare, care limitează deficitul structural anual al bugetului federal la echivalentul a 0,35% din PIB. Guvernul va solicita parlamentului să aprobe suspendarea prin invocarea unei „situații de urgență” în 2023, potrivit aceleiași surse.

„Frâna” de îndatorare a fost inclusă în Constituția germană după recesiunea economică globală din 2008-2009. Ea a fost suspendată pentru prima oară în 2020, când guvernul a avut nevoie de sume uriașe pentru a susține economia și populația în timpul lockdown-urilor introduse din cauza pandemiei de COVID-19.

De aici provin și actualele probleme ale coaliției conduse de Scholz. Printr-o rectificare bugetară efectuată la sfârșitul lui 2021, guvernul a transferat 60 de miliarde de euro din banii care au fost împrumutați, dar nu au fost cheltuiți, într-un fond special creat în special pentru finanțarea unor proiecte de investiții „verzi”, dar și alte măsuri de susținere a industriei.

Însă Curtea Constituțională a Germaniei a decis că acest buget este neconstituțional deoarece a fost creat cu bani împrumutați când prevederea privind îndatorarea era suspendată.

Verzii germani par să fi avut câștig de cauză în fața liberalilor

Ministrul finanțelor Lindner, un conservator fiscal și susținător al disciplinei bugetare, a fost extrem de reticent până acum în ceea ce privește suspendarea „frânei” privind îndatorarea, lăsând de înțeles chiar că guvernul va trebui să se descurce fără acești bani.

„Consecințele pe termen scurt sunt dure. Pe termen lung putem obține avantaje. Suntem forțați acum să modernizăm economia cu mai puține subvenții publice”, a declarat el într-un interviu acordat ziarului Bild am Sonntag.

Această sugestie a sa și alte afirmații în aceeași notă au fost însă taxate dur de către vicecancelarul Robert Habeck, care ocupă și funcția de ministru al economiei. Habeck este un membru al Partidului Verde, un susținător al cheltuielilor publice mari în economie.

Lindner a spus acum că „putem discuta iar despre bugetul pe 2024 și apoi pentru anii care urmează doar după ce avem o bază constituțională și legală sigură”.

Guvernul lui Scholz decisese deja marți să „înghețe” cheltuieli în valoare de 200 de miliarde de dolari, finanțate tot printr-un buget special, de teamă că și acesta ar putea fi invalidat de Curtea Constituțională.

Crearea acestor fonduri a fost contestată în justiție de opoziția creștin-democrată de dreapta.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro