Cât de reale sunt miturile despre rezistența clădirilor românești la cutremur și ce am învățat după momentul '77
La scurt timp după cutremurele devastatoare care au lovit Turcia, când clădirile s-au prăbușit ca niște castele de cărți sub adierea vântului, am început să avem și noi activitate seismică, în Gorj, scorul maxim atins fiind de 5,7 pe scara Richter. Panica, lesne de înțeles, s-a instalat printre oameni, mai ales că trecuseră două secole de când „îi mișcase” ceva pe olteni.
Iar agitația a avut reverberații până în Capitală, unde lumea și-a reamintit că, în cazul unui cutremur de magnitudinea reperului românesc din 1977, nu seismul ne-ar ucide pe unii dintre noi, ci clădirile prost construite. Din care avem din belșug. Cât despre refacere, ea bate pasul pe loc. În 2021, de exemplu, primăria Capitalei a pornit lucrări de consolidare la un singur imobil.
S-au spus și reactivat multe mituri, de când cu situațiile din Turcia și Gorj. Cum ar fi că bunicii și străbunicii noștri au ridicat case mai rezistente, că e mai indicat să stai la bloc de patru, și nu de 10 etaje, sau că nu doar clădirile din perioada interbelică sunt nesigure, ci mai ales cele ridicate în anii ’90.
Pentru mai multă claritate, dar și pentru un „shot” de încredere peste cel pe care-l luăm în mod tradițional, de panică, Panorama a stat de vorbă cu profesorul Radu Sorin Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții București și președintele Asociației Europene de Inginerie Seismică.
Deși, în mod cert, la București lucrurile rămân cu potențial de mare tragedie în caz de cutremur, profesorul Văcăreanu ne-a lămurit cât de întemeiate sunt toate miturile care circulă despre cutremur și construcții, dar și dacă am făcut sau nu vreun progres de la cutremurul din ’77 încoace.
INTERVIURILE HotNews.ro