Câteva întrebări despre combustibilii alternativi

Dacă vrei ca să nu funcționeze ceva, înființează o comisie, în cazul nostru (pompos spus) un consiliu consultativ. Dacă vrei să îngropi o idee, pune în comisie cât mai mulți și aceasta să aibă cât mai mulți șefi.

Cam așa s-ar traduce inițiativa de înființare a Consiliului Interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi (CC DPCA) luată în mai 2020. Căutând pe internet informații despre acest organism, nu am gasit decât hotărârea de înființare, semnată de Viorica Dăncilă, câteva articole din presă precum acesta s-a format, regulamentul de funcționare a acestuia și câteva vise ale unor naivi, despre cum ar arăta România funcționând cu acești combustibili alternativi.

Cel mai important combustibil al viitorului, este considerat hidrogenul. Nu am mai auzit să se pomenească de biodiesel, syndiesel, syngas, biogaz … care de asemenea ar putea să contribuie la reducerea emisiilor de CO2. Sunt convins că la cele 55 de procente de reduceri de emisii, acești combustibili alternativi pot contribui semnificativ. Mai mult decât atât, în PNIESC, Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, aceștia sunt amintiți 7 ori și hidrogenul de 29 ori.

Să revenim la CC DPCA: nu am aflat dacă membrii s-a întâlnit vreodată, dacă au elaborat vreo recomandare sau măcar care sunt persoanele care sunt desemnate. Obiectul de activitate este aprobarea “Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România”.

Articolul a plecat de la două întrebări adresate de un prieten care mi-a furnizat următoarele informații:

În luna iulie, Comisia vine cu două comunicări privind energia și hidrogenul: În data de 8 iulie CE și-a prezentat strategia „Powering a climate-neutral economy: An EU Strategy for Energy System Integration” și la aceeași dată, apare și „A hydrogen strategy for a climate-neutral Europe”.

În România, „Legea nr. 155/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și privind modificarea și completarea altor acte normative” apare la data de 30 iulie. În aceasta se introduce și hidrogenul. Dar Strategeia UE din iulie privind hidrogenul prezintă trei etape strategice de dezvoltare:

În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Prietenul meu observă că aceste etape nu sunt însușite de România, Legea 155/2020 sau oricare alta nu le poate prevedea, deaorece sunt obiective ale unor strategii, având mai multe întrebări. Prima este cine se ocupă de aducerea la zi / completarea PNIESC pentru a putea participa la dezvoltarea europeană și pentru a accesa fondurile de investitii sau de cercetare dedicate noilor dezvoltări?

citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Câteva întrebări despre combustibilii alternativi

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”