Cu cat ne-a botezat Samsung Biblioteca Nationala

Noua cladire a Bibliotecii Nationale, care adaposteste si Ministerul Culturii si Patrimoniului National in ea, va fi inaugurata oficial pe 23 aprilie. Inainte de asta, insa, de mai bine de o saptamana cladirea a fost brand-uita, pe fatada dinspre Unirea, cu numele Samsung, ceea ce i-a facut pe multi trecatori sa se intrebe daca nu cumva acolo isi va deschide producatorul coreean de electronice vreun sediu de lux. Raspunsul e ambiguu si are accente de Radio Erevan. Ministerul s-a lasat greu induplecat sa raspunda la intrebarea simpla: cat a platit Samsung ca sa-si puna numele pe cea mai importanta investitie culturala a statului roman din ultimii 20 de ani? Ca e o colaborare, ca e o sponsorizare, ca e o Campanie de Responsabilitate Sociala a firmei coreene (!) ca am facut economie, ca nu numai noi, ci si alte capitale europene fac asta (!). Intr-un final mi s-a spus ca 300.000 de euro valoreaza acest botez al Bibliotecii Nationale, cu binecuvantarea Ministerului Culturii.

Un milion de euro economie la cladire

Cladirea a fost inceputa inainte de 89 si abandonata imediat dupa. Reabilitarea si finalizarea ei ar fi trebuit sa faca obiectul unui concurs de arhitectura, dar in loc de asta a facut obiectul disputei intre doua firme de constructii, sustinute de interese diverse din zona politica. In final a castigat Aedificia Carpati, care a avut pesemne sustinerea mai mare. A imbracat cladirea comunista in sticla si aluminiu si a incasat pentru asta 104 milioane de euro, bani imprumutati de Romania, in 2007, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Creditul a fost de 106,5 milioane de euro, bani suficienti pentru finalizarea constructiei, dar si pentru dotarea bibliotecii. Ba, s-a facut chiar o economie de 1,6 milioane de euro, dupa cum sustine Ministerul Culturii intr-un raspuns acordat www.dollo.ro (asta am precizat pentru aceia care vor prelua informatia fara citarea sursei ;). Banii vor fi rambursati de la buget in urmatorii 20 de ani.

Ministerul sustine ca si Viena si Madridul s-ar fi incuscrit cu Samsung

Desi au fost, asadar, suficienti bani si pentru dotari, ba chiar au ramas, Ministerul Culturii a acceptat sa incheie un soi de cumetrie de barter cu firma Samsung, pentru o suma de plasme si aparate touch-screen, in valoare de 300.000 de euro. Radu Enache, purtatorul de cuvant al Ministerului Culturii: „Colaborarea face parte dintr-o campanie de RSC a companiei respective, campanie intitulata Royal Branding si desfasurata in state ale Uniunii Europene. Dintre partenerii europeni ai campaniei, mentionam: Palatul Schonbrunn, Catedrala Sf. Stefan, Opera de Stat si Scoala Spaniola de Calarie din Viena, precum si Muzeul Thyssen din Madrid. In cadrul acestui parteneriat, Samsung va dona BN opt ecrane pentru salile de lectura, doi pereti LFD (in Atrium si in Aula), sase touch screen-uri, un perete LFD pentru sala de evenimente, un laborator multimedia. Valoarea acestor echipamente este de 300.000 euro. Aparatele sunt inscriptionate cu numele companiei, dar continutul care se va derula este la latitudinea BN”.

Desi am intrebat Ministerul si daca i se pare normal ca pe o cladire publica, de importanta Bibliotecii Nationale, sa stea o firma privata, nu am primit un raspuns. Radu Enche sustine ca aceasta campanie „europeana” va dura numai un an, si ca probabil dupa aceasta data Samsung va disparea de pe cladire.