Cu ricsa prin Tirgul de carte de la Frankfurt

Ca un soare stralucea standul nostru la targul de carte nemtesc. Galben, cu o pala de transparent. „Aerisit si prietenos” il descria la fata locului, Patapievici. Doi pasi mai incolo, trei adolescente trintite pe fese, lecturau de zor carti din sacosele uriase, pe care urla rosu Soljenitzyn. La intrarea in pavilionul expozitional astepta coreeanul cu ricsa, exoticul taxi de targ. Multi-culti supradimensionat, alienant si seducator.

Dar, revenind la standul romanesc si parerile despre el. In fiecare an pare a fi o problema de baza, daca acesta e mare sau mic, plasat aproape sau mai departe de intrare, de cafenea, de toalete. Ce culoare are mocheta, cum sunt rafturile, cat de vraiste stau cartile pe ele. Si acum patru ani o directoare AER m-a lamurit cat de „altfel” e standul cand nu-i doar monopol MCC.

Asociatia Editorilor din Romania si Ministerul Culturii si Cultelor, spun initialele. Anul acesta licitatia de stand a castigat-o arhitectul Razvan Luskov, care a „insorit” cartea romaneasca impreuna cu o firma din München.

Highlight au fost Horia-Roman Patapievici si Herta Müller, in discutie despre Securitate si amestecului acesteia in activitatea si viata intelectualilor romani cu vederi antitotalitare. Transanta ca de obicei, Müller a spus: „Eu nu am vrut sa ma gandesc la Securitate in termeni nici religiosi, nici poetici, nici filosofici, pentru ca mi s-a parut ca nu merita. Este un institut, un organ politic”.

Autoarea si-a prezentat si noua ei carte „Este sau nu este Ion?”, viu exemplu al ceea ce aprecia Patapievici prin „Imi place foarte mult ca au fost implicati in lansari la targ germanii, care au plecat din Romania si care sunt bilingvi si care reusesc sa se integreze in standul nostru si in tesutul cultural german.” Acest tesut, evocat de ministrul Culturii, absoarbe in continuare si cu

predilectie, proteste literare referitoare la defuncta Romanie a vampirului-ceausescu.

Exportind Romania prin carte

Statistic vorbind, prezenta editoriala romaneasca la targul din 19-23 octombrie a fost impresionanta: 56 de edituri, unele cu vechime la targ (Humanitas, Polirom, Tritonic, Saeculum, Monitorul Oficial, RAO, Paralela 45, Curtea veche, Vivaldi, etc.).

Frankfurter Buchmesse este cel mai mare targ de carte international, aici „bate ceasul” si se decide ce se va citi pe mapamond in viitorii doi-trei ani. E un loc expozitional al unei mari industrii, locul unde se pune la punct planul mondial de carte, unde se incheie contractele de copyright cu autori si intre edituri.

Romania ofera o piata importanta pentru aceasta „industrie”: la o populatie de 25 milioane de locuitori exista 2000 de ziare si reviste, 4 milioane de abonati la radio si TV, peste 3000 de edituri ce scot in medie pe an 6300 de titluri in peste 15 milioane de exemplare (statistica AER, 2001).

Gabriel Liiceanu considera traducerile ca fiind „o obsesie a romanilor” datorata, probabil, situarii tarii „la confluenta dintre marile imperii” si unei nevoi spirituale romanesti de „re-sincronizare”. Intr-adevar, traducerile beletristice au erupt in tara dupa 90, atingand arii tabuizate de gindire ca religia, sexualitatea, mistica si politologia vestica.

Anul acesta, la Targ ai putut gasi aproape orice „tradus”: de la : „Istoricul frumusetii”, de Umberto Eco, si thrillere Agatha Christie, la dictionare bilingve si carti de know-how, foarte cautate de public.

De la volumele lui Albert Einstein – „Teoria relativitatii pe intelesul tuturor” si „Cum e lumea”, la „Universul intr-o coaja de nuca” a lui Stephen Hawking – important invitat, in acest an, la tirg. De la „Teoria estetica”, de Theodor W.

Adorno, filosof si muzicolog nascut in Frankfurt, la Traudl Junge – „Pina in ultima clipa – Secretara lui Hitler isi povesteste viata”, pe baza careia a fost scris scenariul cinema-hit-ului „Untergang”, cu Alexandra-Maria Lara.

Sibiul in forumul de discutii european

Dar Targul nu e doar Carte, ci si „arena de discutii”. Forum Dialog, deschis in 19 octombrie de directorul Frankfurter Buchmesse, Juergen Boos, a oferit editurilor, autorilor si institutiilor din intreaga lume, o platforma de expunere a noilor tendinte culturale, de teme politice si de prelegeri si dialog pe teme lingvistice si mass-media.

Invitatul de onoare anul acesta fiind Coreea, s-a batut relativ multa moneda la forumuri pe noile perspective de dezvoltare si democratizare ale pietii de carte asiatice, pe privatizarea sectorului publicistic in China, pe „cerul coreean rupt in doua”, dupa cum l-a numit Doris Hertrampf, fosta ambasadoare a Germaniei la Pjöngjang.

Dar si pe teme practic-europene, cum ar fi „de cata germana avem nevoie” in competitia internationala a limbilor globului, sau „literatura din zona gri” si cum invadeaza piata editori ai institutiilor publice (ex. DAAD), prin publicarea de brosuri informationale gratuite in tiraj de milioane.

N-au fost lasate la o parte nici teme mereu fierbinti, cum sunt drepturile omului in zonele beligerante, sau libertatea presei in tarile instabile politic.

Sambata 22 octombrie a fost si Romania pe podiumul de Forum, cu titlul „Sibiu – capitala europeana a culturii 2007″. Doua zile dupa semnarea la Paris in 20 octombrie a Conventiei UNESCO pentru Protectia Diversitatii Culturale, cu 148 de voturi pentru si doua (SUA si Israel) contra, iata ca orasul din inima Ardealului intra pe podium in Germania cu o oferta originala de imagine.

Varietatea sa etnica si multi-culti-ul aplicat l-au pus pe un rol de prim-plan, „capitala europeana in 2007″, alaturi de Luxemburg.

Paul Filippi si Sergiu Nistor, consilier personal al ministrului MCC din Romania, directorul IHK Ulm Peter Langer, Harald Roth si Martin Rill, referent la Muzeul Svabilor Banateni din Ulm, au facut o incursiune insotita de diapozitive in istoria si prezentul cultural al Sibiului, raspunzand la intrebarile publicului international.

Langer a precizat ca „Sibiul a inteles sa functioneze ca un adevarat oras european. Important este, de exemplu, Festivalul international de teatru, dar si faptul ca tot mai multi tineri din Europa il viziteaza si chiar vor sa studieze acolo”.

Propus pentru a intra pe lista patrimoniului mondial UNESCO, Sibiul va beneficia de o finantare de aproape sase milioane de euro (20 de milioane de lei noi, cf. Transilvania Expres) pentru proiectul „Sibiu – Capitala culturala europeana in 2007″.

Primarul Sibiului, Klaus-Werner Johannis, si comisarul de proiect, Sergiu Nistor, din partea Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) vor fi oamenii ce vor superviza desfasurarea lucrarilor ce vor cuprinde obiective din intreg municipiul Sibiu. Cea mai mare parte a acestor bani va fi folosita pentru lucrarile de restaurare a cladirilor din centrul istoric al cetatii de pe Cibin.

Se doreste restaurarea completa a gangurilor de acces si a fatadelor de la curtile interioare, ale Turnului Pielarilor si a Turnului Pulberariei, a Bastioanelor Soldis, Turnului Cisnadie si Haller precum si a zidurilor medievale ale Cetatii Sibiului.

Vor fi restaurate si repuse in circuitul turistic fatadele monumentelor din Piata Mare, Piata Huet si Biserica Evanghelica, si gangurile si curtile interioare din aceste zone. In acest an se vor elabora documentatiile tehnice, iar in 2006, se vor realiza lucrarile necesare de renovare.

Prin aceasta nominalizare pe linie culturala, s-a spus in Forum la Frankfurt, ca Sibiul face mai multa reclama pozitiva Romaniei decat costisitoarele campanii publicitare turistice ale Autoritatii Nationale pentru Turism si ca primarul sau Klaus-Werner Johannis a devenit, la modul metaforic, „o medalie” pe care si-o pune la piept presedintele in vizita in Germania.

Coroborate, Sibiul pe podiumul cultural international si cartea in limba romana la standul de anul acesta, au exportat Romania in galben-tare, de steluta pe firmamentul european.